…am decis publicarea integrală a micutului meu dicţionar. Nu pretind că este complet, de aceea, îi rog pe cei cărora le curge în vine sânge de oltean si se afla in Juverlanda sau în lumea largă, să vină cu propuneri de cuvinte! Multumiri anticipate!
Mic dicţionar de gorjenisme (oltenisme)
A
abunament – abonament
abure – abur
acas’ – acasa
acia – aci
acoloşa – acolo, mai departe
acuşica – acum, de curand
adimistraţâie-– administraţie
advocat – avocat
adurmit – adormit
ai fă – hai fă, auzi fă
aideţ’ – haideţi
ailant, allant, alălant -celălalt
alemandoo – amândouă
ambar – hambar
anine – anin
arăni, hărăni – a se hrăni, aci cu sensul a se pricopsi
ardica – sălta, a ridica
auz’ – auzi
Ă
ălălante – celălalte
ălbii – albii
ării – arii
ăripi – aripi
B
barim – barem, măcar
băieţ’ – băieţi
bărbaţ’ – bărbaţi
bătrâneţă – bătrâneţe
băşca – başca
bătătură – curte, ogradă
bâlhănit,ă – tulbure (apa sau vinul)
bâzăi – bâzâi
betelie – sfoară de legat pantalonii
berbeniţă – putinică pentru murături sau brânză
beut, beui – băut, băui
beutură – băutură
beşică – băşică
bişag – belşug
boalcă – (despre apă, vin) caldă, cald
bobolani – boboci de gâscă
botic – recipient mic din lemn utilizat pentru măsurarea ţuicii
la cazan
brabete – vrăbioi
brădoaică – recipient din doage de lemn de 200-300 litri
brâglă – piesă de la razboiul de tesut, cu care
se bate firul introdus cu suveica
bulentin – buletin
bungineală – ceaţă, pâclă
buşlui – a căuta, a răscoli
C
castraveţ’ – castraveţi
cauc – un fel de cancioc din lemn pentru baut apă
cămaşe – cămaşă
căminete – cămin
căpuşe – căpuşă
cărpător, cârpător – lopată din lemn pentru pâine sau turtă
cărţ’ – cărţi
căşi – case
căta – a căuta
căţăl – căţel
căţa – căţea
căzan – cazan
cân’ – când
câne – câine
cântasăm – cântasem
cârpă – basma, invelitoare de cap de borangic, la femei
cârpător – lopată de lemn pentru introdus turta, pâinea sau colacii
în cuptor
cebălui – a irosi fără rost
cebăluit – om de nimic, netrebnic
cerca – a încerca
cici – (interj.) chemarea porcilor
cioace – cârlige de rufe
ciocău – încuietoare la poartă
ciocoti – a ronţăi, a mânca ceva
cinşpe – cinsprezece
ciuciulete – ud leoarcă
ciulumea – ciulama
chichiricios- pretenţios, supărăcios
chirăi – a ţipa, a zbiera (la copii mici)
cloţă – cloşcă
coloşa – acolo
copăit – a doua praşilă la porumbi
copârşeu – sicriu
coperiş – acoperiş
costum schilăresc – costum popular traditional gorjenesc lansat de
boierul Dincă Schileru
cotăriţă – coş mare de nuiele
cotoi – pulpa de pasare, copan
cotovaică – jumătate de coajă de dovlete, uscată
creacă – creangă, ramură
cribit – chibrit
cumbunoare – (expresie) cum ar fi, să zicem
cunie – bucătărie de vară
cura – a curăţa (porumbi)
curastă – curastră
cuţît – cuţit
D
daică, dodă – apelativ pentru o femeie mai in varstă
dăinăuş – leagăn, scrânciob
dân – din
deală – (la) deal
de’al dată – altădată
de’al timp – altădată, în alt timp
decoraţîie – decoraţie
deceaşa – uite aşa
dedeasăm – dădusem
desară – deseară
deşchide – deschide
deşchiotora – a desface şiretul
dezminţat – nebun
didijos – mai jos, jos de tot
di pe – de pe
di la – de la
doo – două
dooză şi doo – doua zeci şi două
dooşunu – doua zeci şi unu
doftor,doptor – doctor
dupe – după
durmi – dormi
F
faptor – factor
fă – fa
făcân – făcând
faceţ,făceţ – faceţi
făcuţ – făcuţi
fălie – felie
făşii – fâşii
fâneţă, – fâneţe
fiară – fiare
ficate – ficat
fi’ta, fi’sa – fica ta, fica sa
fincă – fiindcă
fiţăraie – fiţe, mofturi
floier – fluier
floiera – a fluiera
folosî – a folosi
fomeie – femeie
foraş – făraş
fraţ – fraţi
frumuseţă, frumuşaţă – frumuseţe
furnigă – furnică
furgăsî – a fura, a ciordi
fu, fusă, fusăi – a fost (de curând), fuse, (eu) am fost
G
galbin – galben
gardilop – dulap, şifonier
gălbinuş – galbenus
gărgei – spate, spinare
găsîţ – găsiţi
gâldan, gâldău – groapă cu apă pentru scăldat la râu
ghijură – ştiulete mic de porumb
ghinsac – gânsac
goangă – gâză, insectă
gozonac – cozonac
groscior – grosuţ
gruapă – groapă
gruasă – groasă
grumaj – grumaz
H
hală – vijelie, furtună
haideţ – hai să mergeţi
haidem – hai să mergem
harc – arc
hărăni – a se hrăni, aci a se descurca pe viitor
hâr – zât
hârdău – recipient din lemn de cca. 100 litri care are două
urechi prevazute cu gaură
hârlete – hârleţ
hia – alungarea uliului (interj.)
hodini – odihni
holomoci – a se ameţi
hududoi – şant dintre case, gaură în gard
huroaie – porumb pisat in piuă
I
ibobnic – amant, ibovnic
iceaşa – aici, aproape
iele – ele
ieu – eu
ieste – este
ierea – era
iezăcutor – executor
im, imos – murdărie, murdar
indicăţîi – indicaţii
invităţîi – invitaţii
iote-l, iote-o – uite-l, uite-o
iţa, iţăz – a da din picioare, dau din picioare (eu)
izăltat – zmintit, scrântit la cap
izână – jeg, murdărie
izvoară – izvoare
Î
îmbeti – a plia
îmbumbi – a imboboci
împopoţonat – a se imbracat cu prost gust cu multe haine, podoabe
împropodi – a se îmbrobodi
îndovigat – îndoit
îu – au (interj.)
J
jandar, jendar – jandarm
jartea – jartieră
jeg – murdărie
jijeu, jujeu – triunghi de lemn pe care gorjenii îl puneau la
gâtul porcului să nu treacă gardul
jidov – om uriaş din legende
jip – jeg, murdărie
juardă – joardă, nuieluşă
jugrăvi – a zugrăvi
juma, jumate – jumătate
L
lamba – lampă
lăcrămaţîie – reclamaţie
lăntete – ştachete folosit in gard
lăpăda – lepăda
legumi – a mânca încet, mai multă pâine decât carne
lesne – uşor, facil
leşie – rest lichid după fierberea săpunului
levorvel – revolver
livadie – livadă
lubeniţă – pepene verde
lucrasăm – lucrasem
M
Macat – cuvertuă de lână ţesută in război
machia, maichia – oare
magherniţă – casa mică, dărăpănată
mamii – (a) mamei
mani – cheamarea raţelor
mărchizăt – marchizet, ţesătură fină din bumbac
mau – a lua maul, a omorî
măniţă – răţuşcă
mărgele granade – mărgeluţele cusute pe vestele din
portul popular
mărunţăl – mărunţel
măsa – măsea
mă-sa – maică-sa
mejdină – hotar intre loturi
melic – hibă, vătămătură
mestecău – făcăleţ
N
na – ia, poftim
nadins – înnadins, anume
nalt – înalt
naşe – naşă
năduf – zăpuşală, asm
năcreală – zeamă acră
năcrit – acrit
Nălţare – Înălţare
nămete – troian de zăpadă
nărod – nerod
năroc – noroc
năsîp – nisip
nătărog – prost, tâmpit
neamurle – neamurile
nimini – nimeni
nimica – nimic
niscai – nişte
niscaiva – nişte
niţăl – niţel, puţin
niţîcă – puţintică
noo – nouă
nooşpe – nouăsprezece
nostu, nost – nostru
noastă – noastră
nodurle – nodurile
nu-m – nu-mi
nu-ţ – nu-ţi
O
oaicheş – oacheş
oaţă – şmecheră, hoaţă
oblanic – carpă răsucită ce o puneau femeile pe cap pentru a
putea purta coş greu sau baniţă
obosală – oboseală
odini – a se odihni
odoară – lucruri de pret, odoare
ogoaie-te – astâmpără-te
ogoară – ogoare
oichi – ochi
oprege – părţi din costumul ţărănesc la femei, ţesute în război
cu flori pe fond negru, se pun peste poale
orbete – netrebnic, secătură
oricel – un oarece lucru
o ţâră – un pic
oţ – şmecher, hoţ
P
paar – pahar
pahară – pahare
paişpe – patrusprezece
palangă – făcuţi grămadă pe jos
paporniţă – sacoşă din papură
pardosală – pardoseală
pârleaz – trecătoare ingustă peste gard, de obicei cu scrări
pe ambele părti cu câte o treaptă
pîn, – prin
pârlău – trunchi scobit în care se introduceau rufele
murdare peste care se turna leşie de cenuşă
pă – pe
păidar – sigur că da
pănă – până
păreţ – pereţi
părinţ – părinţi
păsărle – păsările
păzît – păzit
pe-ndelete – cu migală (lucru facut)
perină – pernă
petreceţ – petreceţi
peţîtor – peţitor
pididijos – prin partea de jos
pin – prin
pingă – pe langă
pintre – printre
pirostii – pirostrii
pistolnic – stampilă cu litere slavone cu care se însemnau
colacii
pituluş – de-a v-ati ascunselea (joc)
pisăz – pisez
piţărăi, colindeţi -colindatul din Ajunul Crăciunului pe la porţile
gospodarilor. Se primesc colaci, mere, nuci, biscuiţi,
numiţi tot piţărăi
piţîgoi – piţigoi
platagină – pătlagină
plătăgele – pătlăgele
plecaţ – plecaţi
polomidă – pălămidă
policră, policri – poreclă, a porecli
poci ( nu mai) – nu mai pot
poţ – poţi
pozânar – buzunar
privor – pridvor, tindă
propietar – proprietar
procest – proces
psoa – (interj.) alungă porcii
puoartă – poartă
purecei – turtă din mălai de porumb, sfărâmată si prăjită
în untură proaspătă de porc
purcar – porcar
pusnic – pustnic
R
ra – rea
raină – farfurie de tablă, crăticioară
rapăn – (despre pom) plin de fructe
răcănel – brotăcel verde
răcute – recrut
răgălie – rădăcini dese pe malurile erodate ale râului
rămâneţ – rămâneţi
răsalniţă – răsadniţă
răspăr – luat in raspăr, luat in sens invers (creşterii părului
de ex.), biban
râcăi – a râcâi
râp – murdărie, jeg
râmni – râvni
revolvel – revolver
rosturle – rosturile
S
salcă – salcie
samă – seamă
sară – seară
să – se (culcă, plimbă)
să să ia – să se ia
săcotei, săculete – sac mai mic, săculeţ
săcui – desagă
să mă râd – să râd
sămn – semn
să’ţ – să’ţi
să’zdau – să’ţi dau
Sân Pietru – Sfântu Patru
Sân Toader – Sfântu Toader
sîngur – singur
sîtă – sită
schelete, schilete – schelet
schinteie – scânteie
scri – a scrie
scuate – a scoate
scupia – a scuipa
scoţ – scoţi
scuteală – adăpost de ploaie
sfulger – fulger
slivină – robinet de lemn la butoaie
spată – piesă a războiului de ţesut,
prin care trec iţele
spăria – speria
spârleaz – pârleaz
spârnel – titirez, ca adj.- agil, iute
spuneţ – spuneţi
Stămăria – Sfanta Maria
studără – apelativ la vite când se pun înjugă sa se dea
mai in spate
su – sub
suarbe-zamă – soarbe zeamă, om de nimic
sucală – unealtă casnică cu ajutorul căreia se deapănă
firele pentru război
Ş
şasă – şase
şchelă – schelă
şchelete, şchilete – schelet
şerpe – şarpe
şicoală – şcoală
şişi – indemn la capre
şoicovit – cocoşat
şoiera – a fluiera
şoimăni – a se ţicni
şoimănit – ţicnit
şoprurle – şoprurile
soarbe zeamă -om de nimic
ştiubei – izvor de suprafaţă, amenajat, apa curgând pe
jgheab din lemn sau ţeavă
ştremeleag – membru, penis
şuiera – fluiera din degete
T
ta-su – taică-său
taier – taler, farfurie de tablă
tamburel – scaun fara spătar
tac’su, tap’su – taică-său
tatii – (al, a) tatei
tăune – tăun
tâlv – dovlecel alungit, rotund la cap, cu care se scotea
prin aspirare vinul din butoi
târnă – coş mare de nuiele
târnaţ – pridvor, tindă
telegrămi – telegrame
te râde (nu) – (nu) râde
termena – a termina
tinăr – tânăr
tinereţă, tinereaţă – tinereţe
tioc – toc
tindichea – tinichea
tiribombă – căluşei, în bâlci
tiugă – jumatate de dovlete fiert, golit si uscat, craniu
toaie – loc de scăldat sau de spalat rufe pe o apă
curgătoare
tocmă, tomnă – tocmeală, negociere
toiege – stil de cusătură pe itamină
tolcer – pâlnie
tomna, tomnai – tocmai
topoară – topoare
toţ – toţi
traistă – straiţă, secui
trandafiri -cârnaţi olteneşti
treanţă – zdreanţă
treburle – treburile
trimet – trimit
troacă – vezi tiugă
troală – lălâie, şleampătă
tuacă – toacă
tuarnă – toarnă
turtă – “pâine” făcută din făină de porumb, coaptă
pe vatră sau in ţest
tuturigi – rotiţele plitei sobei
Ţ
ţăs, ţăsa – ţes, a ţese
ţăsut – ţesut
ţăst – ţest
ţîgan – ţigan
ţîgare – ţigară
ţîment – ciment
ţîn – ţin
ţîntar – ţintar, moară
ţîntă – ţintă
ţîpa – ţipa
ţâmburuş – limbă de cataramă
ţârcomnic – ţârcovnic, dascal de biserică
ţuale – ţoale, haine
ţuri, ţuruc – comandă dată calului pentru a da în spate
ţuţoacă, ţîţeiche – leagan, scrânciob
U
uaicheş – oacheş, bruneţel
uală – oală
uamini – oameni
uară – oară
uaţă – şmechera, hoaţă
uăţăt – oţet
ududoi – vezi hududoi
ular – olar
ulei – putină uşoară, de obicei din lemn de pluta
în care se păstrează cereale
umezală – umezeală
unghete – colţ, cotlon, de obicei după sobă
unşpe – unsprezece
uoole – ouăle
uoichi – ochi
uogor – ogor
uoi – oi
uoişte – oişte
uor – ori
uo să – o să
uotar – hotar, mejdină
uoţ – şmecher, ho’
uroaie – vezi huroaie
urdina – a umbla năuc
ursători – ursitori
urzîci – urzici
uş, uşi – ( interj.) folosit la izgonirea păsărilor
uşe – uşă
V
vasă – vase
văpsăle – vopsele
văzusăm – văzusem
vâlnic – fustă încretită, despicată in faţă
vârsnic – vârstnic
vez – vezi
vedeţ – vedeţi
viţăl – viţel
viţa – viţea
volvură – volbură, plantă numită Rochiţa rândunicii
vodata – vreodată
vost, vostu – vostru
vran – pâlnie mare din lemn cu care se toarnă vinul în
butoaie
vrun, vun – vreun
Z
zamă – zeamă
zaar, zacăr – zahăr
zăbic – vezi purecei
zâmboc – vezi ţâmburuş
zât – interj. cu care se izgoneşte pisica
zîceţ – ziceţi
zîsă – zise
zîdar – zidar
zî, zîle – zi, zile
zgâmboi – mucos, puşti; folosit si ca argou pentru penis
Update:
cobilita – bucata de lemn curbat ce se purta pe umăr utilizata la căratul găleţilor cu apă
berc, ciont – animal cu coada ruptă
şuşea – şosea
brătăci – trebălui
citov – sănătos
a bodicăi – a cauta pe pipăite
cupit – prins
cupiţât – incolţit (într-un colţ)
păleaţă – prajină
gmx — 20 ianuarie 2010 @ 9:30 pm
Acest mic dicţionar va apărea în romanul pe care îl vei publica?
costache — 21 ianuarie 2010 @ 6:32 am
Pentru completarea acestui mic dictionar ii multumesc in primul rand d-nei Ema Cornoiu pentru sugestiile si completarile aduse cu cuvinte neaose gorjenesti si desemenea, tuturor cei care mi-au propus adaugarea unor cuvinte si expresii. Astept in continuare de la traitorii pe aceste meleaguri si alte cuvinte.
@ gmx: Da Mihaela, il voi „lipi” la finalul cartii. Nimic propuneri de cuvinte?
gmx — 21 ianuarie 2010 @ 8:46 am
Nu prea îmi mai aduc aminte multe cuvinte, nu am mai fost de ani buni prin Gorj. dar o sa ,,scotocesc,, prin memorie si o sa mai scriu.
Ion Dascalu — 21 ianuarie 2010 @ 9:22 am
Nea Costache, „toace” merge? Desi e un cuvant mai modern, deh, numai cucoanele pot merge cu pantofi cu tocuri, adica „pe toace”, nu stiu daca se foloseste si la Gorjii cuvantul asta (la Craiova ierea folosit)… 🙂
matusalem — 21 ianuarie 2010 @ 11:31 am
Nenea = Frate mai mare.
Asa-i zicea nea Mitru (unchiul meu) lu´ taicuta al meu, chit ca era mai mic cu un an.
cipslim — 21 ianuarie 2010 @ 12:39 pm
Bre Nea’ Costache, eu zic ca nu sunt toate regionalisme ci cam 50% sunt arhaisme sau cuvinte care se folosesc in mediul rural. Deasemeni limba romana se scrie intr-un fel si se citeste in functie de accentul zonei. Zicem zama dar scrie Zeama. De exemplu „Dar de ce” in Moldova se citeste „Da di ci” sau „da di shi” prin Ardeal „dar di ce”. Adica e accentul nu cuvantul in sine. Da, papusoi-cucuruz-porumb sau cartofi,crumpeni,barabule sau lubenita,pepene,harbuz astea sunt regionalisme. Dar durmi,dormi,durni e doar variatie de accent.
VanGhelie — 21 ianuarie 2010 @ 3:20 pm
Buna ziua! Strasnica treaba. Muncita. Sigur e romaneasca? I alta ordine de idei: un dictionar de vanghelisme v-ar tenta?
costache — 21 ianuarie 2010 @ 6:37 pm
@ gmx: Astept Mihaela, nu-i problema!
@ Ion Dascalu: Coane, asta este un argou mai mult!
@ matusalem: da, intr-adevar, este o forma de adresare pentru un barbat mai in varsta, chiar pentru un frate mai mare dar nu-i regionalism. Multumesc de vizita si sugestie! o seara frumoasa!
@ cipslim: Intr-adevar, nu toate sunt regionalisme, sunt si arhaisme iar cuvintele uzuale in toata tara, le-am trecut aici pentru ca sunt altfel pronuntate aici, unele chiar deformat. Noi, oltenii si mai ales gorjenii (cel putin taranii neaosi), pocesc multe cuvinte, fie nefiind articulate, fie „mancand” litere in pronuntie, fie inlocuind unele litere in cuvinte, cu alte litere. Atat in romanul cat si in povestirile mele, am folosit graiul pur gorjenesc, incercand totodata sa scriu si corect gramatical, aceasta, poate ingreunand citirea. Multumesc de comentariu si te mai astept!
@ VanGhelie: Multumesc de aprecieri! Get-beget romaneasca! Astept sa-l intocmesti acel dictionar de Vanghelisme; adevarul ca dom’ Marean este o persoana speciala care are in vocabular destul de faine cuvinte si expresii! Multumesc de vizita si comentariu!
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 21 ianuarie 2010 @ 6:55 pm
uitashi cobilitza parca
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 21 ianuarie 2010 @ 6:57 pm
bearca merge?oaie sau capra bearca,nu stiu zic si io
tzuky — 23 ianuarie 2010 @ 12:11 pm
Eu vreau sa spun, la fel ca cipslim, ca imi par a fi cuvinte foarte vechi, foarte arhaice. Nu stiu daca e doar o parere, dar ar fi interesant de constatat ca regionalismele sunt de fapt arhaisme, si ca lucrurile nu stau asa cum „istoricii si lingvistii” au considerat. Anume, de la daci, chiar si de la dacii vechi(pelasgii) avem mult mai multe cuvinte; chiar si cele 1500 comune cu sancrita, cele cateva zece(poate sute) comune cu araba, pot fi adaugate in categoria celor ramase de la stramosi; alaturi de regionalisme ar insemna cateva mii de cuvinte, nu cateva zeci cum ne lasa ei sa credem!
tzuky — 23 ianuarie 2010 @ 12:16 pm
Este forte important sa fie stranse si puse intr-o carte, fiind posibile arhaisme, ar fi foarte bine sa nu le pierdem. La mine in Moldova, nimeni nu cred ca a facut asta!
costache — 23 ianuarie 2010 @ 6:57 pm
@ roman prin nastere oltean prin gratie divina: le-am adaugat la sfrsit. mersi!
@ tzuky: Da Tzuki, multe sunt arhaisme si tocmai asta-i farmecul graiului rural din diferitele zone ale tarii. Multe din aceste cuvinte, odata cu trecerea timpului si a generatiilor de batrani, sub influenta neologismelor intrate si-n mediul rural, se pierd. Acum doua zile, un mare teolog, scriitor, poet si creator de on line, Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș care lucreaza in prezent la un dictionar de cuvinte folosite in mediul rural in toate zonele tarii, a remarcat micul meu dictionar, pe care-l va folosi in lucrarea domniei sale. Iata articolul d-lui Pr. Dr. Piciorus:
http://bastrix.wordpress.com/2010/01/21/dic%C8%9Bionarul-limbii-romane-vorbite/#comments
O seara frumoasa!
relux — 25 ianuarie 2010 @ 2:31 pm
cum se zice cind dai jos boabele de pe stiuleti? nu-mi amintesc…
tyuky — 25 ianuarie 2010 @ 3:22 pm
„În orice caz, a fost o surpriză foarte plăcută pentru mine să constat faptul, că cineva s-a ocupa de limba regiunii sale, de limba vie…pentru că această limbă vie nu apare deloc, în niciun dicționar academic”
Ce frumos suna limba vie, dar ca putine lucruri in viata asta, continutul acestei limbi vii este mai interesant decat titlul.
cipslim — 25 ianuarie 2010 @ 6:30 pm
@ Relux
Eu stiu ca se zice dezghiocat
hime — 25 ianuarie 2010 @ 6:52 pm
Bunica mea , olteanca , spune la toaleta (wc) latrina :)) . Nu stiu daca este un termen oltenesc dar ea il foloseste de o viata !!!
costache — 25 ianuarie 2010 @ 9:09 pm
@ relux: -a cura, cu accentul pe „a”!
@ tyuky: Parintele Piciorus, ca un adevarat om de litere si cultura, a sesizat ca nimeni altul, importanta si frumusetea graiului din fiecare regiune geografica a tarii.
@ cipslim: Pe la mine se zice si asa, dar mai putin la curatatul porumbului.
@ hime: Acest termen nu este un regionalism ci mai mult, un arhaism, de altfel cuprins si in DEX, cuvant de origine latina si franceza. In Gorj ii mai spunea si privata sau… umblatoare!!!
Ana-Maria — 27 ianuarie 2010 @ 9:10 pm
Postavă, făcăleţ, pită, bârâcat, merg?
Felicitări pt. acest dicţionar, mi-aţi adus aminte de copilărie, păcat că nu îmi aduc aminte de toate cuvintele străbunicii, dar o mai întreb pe mama şi vin cu completări.
tyuky — 28 ianuarie 2010 @ 6:05 pm
Nea Costache: Asa este aveti dreptate, sper sa se materializeze ideea dumnevoastra. Chiar merita!
Cipslim: In Moldova se zice desdeocat! Nu demult, in toamna trecuta am fost la desdeocat 🙂
bobo — 29 ianuarie 2010 @ 1:10 pm
cred ca ati uitat:
a mirui = a aduna, a strange (daca nu ma insel)
Ana-Maria — 31 ianuarie 2010 @ 1:39 pm
citov – sănătos şi mai revin pe parcurs:D
costache — 1 februarie 2010 @ 10:26 pm
@ Ana-Maria: merg: – postava
– a bârâca
– citov
facaletul nu-i oltenism (mestecău este), si nici pita (utilizat in Ardeal). Multumesc, le adaug.
@ bobo: este in DEX: a mirui= a unge cu mir
= a lovi in frunte, in cap
este mai mult argou.
Ana-Maria — 2 februarie 2010 @ 4:12 pm
horomeni – găini sau animale, îmi e ca imposibil să reţin care dintre cele două, deşi mi-a tot spus mama
a litrosi – a termina
năplai – referitor la căldură
Şi mai revin:))
emacornoiu — 12 februarie 2010 @ 3:40 pm
Mi-am mai adus aminte!
a bodicăi – a cauta pe pipăite
cupit – prins
cupiţât – incolţit (într-un colţ)
păleaţă – prajină
Si mă mai gândesc eu!
ale — 28 februarie 2010 @ 4:25 pm
propuneri de cuvinte: dilavale, diladeal, hodaie (in loc de odaie,camera)
Dacic Dracon — 23 iulie 2010 @ 12:35 pm
Pătul- Magazie, hambar – Foarte des folosit în Dolj dar l-am auzit si la Tg. Jiu.
sîrma — 12 noiembrie 2010 @ 3:44 pm
.. a ciumpăvit cloaţa pe burtă ca să sugă ţăcăneiii….
Raţă oltenească « Istoriile lui Roderick — 1 aprilie 2011 @ 4:35 pm
[…] aflat un cuvânt curios într-un mic dicţionar de pe blogul lui Nea […]
vali popas — 7 iunie 2011 @ 2:10 pm
Felicitari pt.tot ce intreprindeti.Tatal meu s-a nascut in Gorj(Valceaua) si spunea fasui la mancarea de fasole si ciuci la a sta pe vine.Sase-atentie, ceva e pe cale de a se intampla,cred ca este in jargon oltenesc nu gorjenesc.Mult succes in continuare.
Unii chiar sa nu fi auzit de Copyright? | Blogul lui Nea Costache — 7 iulie 2011 @ 6:10 am
[…] un an și mai bine, am conceput un Mic dicționar de gorjenisme (oltenisme), îmbogățit apoi de către oltenii de pretutindeni, în urma apelului meu pe blog. Acest […]
MeetTheSun — 7 iulie 2011 @ 2:21 pm
Mai ştiu şi eu câteva din seria arhaisme / regionalisme că doar 18 ani am crescut cu ele:
bunar – fântână din tuburi rotunde din care se scoate apă cu găleata legată de lanţ şi lanţul învârtit pe o roată
cârceabă – căpuşă
copiţă – grămadă mică de fân sau paie
poşor – construit din mai multe copiţele ca un fel de claie mai mică
încintat – încălzit, înfierbântat
n’as’tu – prescurtare de la „n-auzi tu” (nastu Florică?)
la’că – prescurtare de la „lasă că” (lacă vine el acasă)
iagot / iagote – dud, dude
catalin — 25 august 2011 @ 9:48 pm
peruclă – perucă
roxana — 4 septembrie 2011 @ 8:53 pm
Buna seara!
Nu stiu daca se pot incadra in dictionarul dumneavoastra de regionalisme, dar totusi va scriu mai jos cateva cuvinte pe care mi le amintesc acum, din vacantele petrecute in urma cu muuulti ani la bunicii de la tara, undeva la 15 km de Craiova (satul Mihaita).
orceag – arpagic
calostire – sapa mica folosita la prasitul porumbului si arpagicului
puţoi – ardei iute
lapte covăsât – iaurt
bulină – medicament
Va multumesc pentru frumoasele aduceri-amite si felicitari pentru initiativa! Toate cele bune!
Ema Cornoiu — 4 noiembrie 2011 @ 10:54 am
Bun gasit, Nea Costache. Nu am mai intrat de mult pe blog. Iar acum, am luat-o la rând, și, mi-am adus aminte expresiile cu care se cheama păsările: „gani-gani” – pentru gaste, „mani-mani” – pentru rațe, pentru curci – favoritul meu – „tîrrrr copii copii”,sau doar „copii copii”, pentru puii mici de gaina, care sunt cu cloța – „clu-clu”. Toate acestea le-am folosit vre-o 20 de ani, si mai bine, acasă, la Telești. Rog pe cineva din Vîlcea să spună cum se cheamă curcile sau gâștele la ei. O să vedeți că, deși olteni, cuvintele diferă. Apoi, pisica se alungă cu „hîrrr!, zîîîîît!”. Cîinele, cu „niiiii!” (pe lângă clasicul marș!). Apoi, „a gruhăi” – a călca în picioare. A fi ceva pus „de-a doua” – însemnă a fi de-a curmezișul, de-a latul, împotrivă.” A copăi” porumbii = „a îi îngropa” – adica o operațiune agricolă, care se face cu sapa (normal), se adună pamânt în jurul plantei, „a rărița” – alta munca la porumbi, dar semi-mecanizata (pe asta o are si Roșoga intr-un cantec). Poate vi se par cuvinte si expresii normale, dar, mutându-ma în Ardeal, mi-am dat seama ca eu vorbesc o altă limbă, si că toate astea, si muulte altele, sunt regionalisme. La fel cu soiurile de struguri, denumirile populare. Nu se cunoaste pe aici de Nova albă sau Nova neagră, să nu mai vorbim de chiriaz sau chireaz, sau terează, variante pe care l-am auzit in Gorj. Soră-mea, ajută-mă cu „a ghermăni” – a gîdila pe cineva cu forța, a-l pișca, înghionti, brusca cat timp e imobilizat. Așa, nu? O să mă mai gândesc si la alte cuvinte sau expresii. Sau o să mai folosesc vreunul prin casă, din instinct și în mod natural. Și când soțul meu o să se uite „de-a doua” la mine, o să știu că am mai zis unul. Și o să râd iar cu gura până la urechi că nici asta nu știe ce înseamnă! Va doresc tuturor o zi minunată!
Dora — 5 martie 2012 @ 1:11 pm
Buna ziua.Am aruncat si eu o privire si mi-am amintit de multe cuvinte si expresii pe care le folosea bunica mea la tara.Eu am copilarit in judetul Olt,comuna Cungrea.Multe gorjisme de pe-aci nu le stiam,deci se pare ca nu sunt neaparat „oltenisme”.Ca o completare la dictionar : de şulumendriţă şi scochinete aţi auzit ?Prima inseamna o haine groasa,dar mai veche zdrentuita..iar al doilea cuvant..este un coltisor,un spatiu ingust,de exemplu spatiul care ramane intre soba si perete..O zi frumoasa si felicitari pentru initiativa !
cipslim — 6 martie 2012 @ 8:34 am
a imblati fasole, inseamna ca pun fasolele uscate intr-o gramada si le bat cu niste pari pana ies fasolole din teaca.
Maria Claudia — 13 martie 2012 @ 2:12 pm
Si inca doua cuvinte care-mi vine-n minte:”a bodogani”=a cicali,a bate la cap;”a gherani”=a zgaria.Ar mai fi :”cionaie”=vaca slaba care da lapte putin,”pocit”;”pocitanie”=mic,pipernicit,ciudat,handicapat;”intremnat”=vindecat;”uciga-l toaca”,”sarsaila”=dracu
Ce facuram in Arges pe 7 aprilie — 10 aprilie 2012 @ 11:37 pm
[…] get-beget, ardelenii, banatenii, moldovenii si maramuresenii pot consulta dictionarul de aici. Learn more the author of this post:Iulian Sirbu Sunt un calator care vrea sa readuca in […]
inelush — 13 iunie 2012 @ 9:46 pm
moruga = ceva foarte sarat
grumpiri = cartofi
inelush — 16 august 2012 @ 2:43 pm
deşt, deşte = deget, degete
scamn, scămnel = scaun, scăunel
valentina dobrescu — 5 decembrie 2013 @ 6:20 pm
impiciorogat – a se simti mai bine, dupa un rau fizi
inchiotora – a incheia nasturii
cotoi – inseamna si motan
Acestea sunt niste cuvinte pe care le mai tin minte dinfrumoasa mea copilarie, petrecuta la Parlita, judetul Mehedinti.
gelepca – ilic
peschir (nu stiu sa pun diacritice!!!!!!!!!!!) – se citeste peshchir – carpa cu care femeile isi acopereau capul.
valentina dobrescu — 5 decembrie 2013 @ 6:22 pm
A sta de taina – a sta de vorba
valentina dobrescu — 6 decembrie 2013 @ 10:40 pm
saxie – ghiveci de flori (Mehedinți)
Ion — 24 ianuarie 2014 @ 8:01 am
baibarac, bâzgălit, boască, comină, ghinte, geget, glonțani, hondrăni, hodărrr, îmbeti, jimau porcii, raină,
Ion G. — 25 martie 2014 @ 11:19 pm
zgurumi – firimituri de pâine sau turtă.
glonțani – noroi uscat denivelat de urmele carelor și vitelor de pe drumuri de pământ.
ghije – tecile goale de fasole, se utilizau ca nutreț pentru oi.
boștea – un fel de basma din satin negru cu o salbă de ciucuri pe margini.
Oltean sunt,oltean îmi zice …Oltean sunt pe un’ m-oi duce !!! | Dora Ramona's Blog — 1 august 2015 @ 11:40 pm
[…] Ţin să menţionez că această idee nu-mi aparţine.Eu doar am dat un search si am gasit acest articol : http://www.neacostache.com/2010/01/20/chiar-daca-ma-repet/comment-page-1/#comment-11849 […]
gheorghe — 16 iunie 2020 @ 8:19 am
Dupa 10 ani…
@hime — 25 ianuarie 2010
Latrina…
Am gasit ceva interesant = „ieşitori” si „gunoierul” = „baia de aur a economului”:
„Aci n’ar strica să vorbim şi despre ieşitori.
Ieşitorile sunt de tot trebuincioase în ograda fiecărui om. ?
Este pentru om; pentru animale e altceva:
„Dindărătul coteţului de porci este gunoierul, care e săpat în pământ ca de ½ –1 metru.
Gunoiul din grajd îl aruncăm în gunoier prin o uşiţă anume lăsată spre acel scop, gunoiul porcilor şi al găinilor asemenea îl aruncăm acolo, precum şi orice gunoaie se mai fac prin casă şi prin curte.”
De aici:
„Casa țăranului român” Clădiri economice – lucrarea lui Ioan Pop-Reteganul publicată în 1927 la Editura Asociaţiunii Sibiu.
ERNEST UNGUREANU — 23 februarie 2021 @ 2:35 am
Unele din momentele de excepție pe care le-am petrecut în anii „comunismului” au fost spectacolele lui Amza Pellea. Era prima dată când auzeam asemenea fel de vorbă, repezită și precisă, plină de „dracu'” și de farmec…
Acum câțiva ani, am găsit și cartea „Să râdem cu Amza Pellea”, care ar fi trebuit de fapt numită „Să ne râdem cu Nea Mărin”, și am retrăit anii 70-80 !
Acum am desoperit acest dicționar, pe care-l citesc în porții mici, ca să prelungesc plăcerea…
Când îmi petrec vacanțele în România, trag la o pensiune din Argeș, și acolo se vorbește așa de diferit de vorbirea oltenească ! Oamenii par mai molcomi și vorbesc mai dulce, foarte puțin asemănător cu mitraliera oltenească…
O singură dată am luat trenul Pitești-Slatina, și era să nu înțeleg ce-mi spunea șoferul de taxi ! Un soi de Nea Mărin…
M-am întors repede în Argeș, ca să înțeleg câte ceva !
Pe vremuri, am mai cunoscut — nu personal, se-nțelege — un oltean celebru… M-aș fi lipsit să-i ascult discursurile : „Dragi tovarăși și pretini” ! Eram noi tovarăși și „pretinii” lui ? Pe dreacu’…