Scuze…

 

…tuturor celor ce mi-au adresat felicitări de sfânta sărbătoare a Crăciunului şi de Anul nou, că nu am avut posibilitatea să răspund la acestea. Încă din 26 decembrie, am stat la căpătâiul socrului meu la ţara, aflat în agonie după o lungă boală şi suferinţa, intrând în nefiinţă în seara de 30 decembrie 2008. A fost înmormântat pe data de 3 ianuarie 2009. Moartea acestui om m-a marcat profund, deoarece mi-a fost mai mult decât un socru, mi-a fost ca un adevărat părinte şi prieten mai în vârstă, un sfetnic, sufletist, iubitor si bun, pe care nu cred că-l voi putea uita vreodată.

La întoarcerea mea acasă, pe data de 5 ianuarie am fost surprins să găsesc atât pe comentariile de pe blog cât si pe mail, o mulţime de felicitări de Crăciun şi de Anul Nou, de la toţi prietenii mei. Tuturor celor care mi-au transmis pe toate căile felicitări, dar şi tuturor celor ce-mi vizitează blogul, le urez, chiar şi cu întârziere, un an nou fericit alături de familiile lor, multă sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor năzuinţelor. La mulţi ani!