D
daică, dodă – apelativ pentru o femeie mai in varstă
dăinăuş – leagăn, scrânciob
dân – din
deală – (la) deal
de’al data – altădată
de’al timp – altădată, în alt timp
decoraţâie – decoraţie
deceaşa – uite aşa
dedeasăm – dădusem
desară – deseară
deşchide – deschide
deşchiotora – a desface şiretul
dezminţat – nebun
didijos – mai jos, jos de tot
di pe – de pe
di la – de la
doo – două
dooză şi doo – doua zeci şi două
dooşunu – doua zeci şi unu
doftor,doptor – doctor
dupe – după
durmi – dormi
F
faptor – factor
fă – fa
făcân – făcând
faceţ,făceţ – faceţi
făcuţ – făcuţi
fălie – felie
făşii – fâşii
fâneţă, – fâneţe
fiară – fiare
ficate – ficat
fi’ta, fi’sa -fica ta, fica sa
fincă – fiindcă
fiţăraie – fiţe, mofturi
floier – fluier
floiera – a fluiera
folosî – a folosi
fomeie – femeie
foraş – făraş
fraţ – fraţi
frumuseţă, frumuşaţă – frumuseţe
furnigă – furnică
furgăsî – a fura, a ciordi
fu, fusă, fusăi – a fost (de curând), fuse, (eu) am fost
G
galbin – galben
gardilop – dulap, şifonier
gălbinuş – galbenus
gărgei – spate, spinare
găsâţ – găsiţi
gâldan – groapă cu apă pentru scăldat la râu
ghijură – ştiulete mic de porumb
ghinsac – gânsac
goangă – gâză, insectă
gozonac – cozonac
groscior – grosuţ
gruapă – groapă
gruasă – groasă
grumaj – grumaz
H
hală – vijelie, furtună
haideţ – hai să mergeţi
haidem – hai să mergem
harc – arc
hărăni – a se hrăni, aci a se descurca pe viitor
hâr – zât
hârlete – hârleţ
hia – alungarea uliului (interj.)
hodini – odihni
holomoci – a se ameţi
hududoi – şant dintre case
I
ibobnic – amant, ibovnic
iceaşa – aici, aproape
iele – ele
ieu – eu
ieste – este
ierea – era
iezăcutor – executor
im, imos – murdărie, murdar
indicăţâi – indicaţii
invităţâi – invitatii
iote-l, iote-o – uite-l, uite-o
iţa, iţăz – a da din picioare, dau din picioare
izăltat – zmintit, scrântit la cap
izână – jeg, murdărie
izvoară – izvoare
Î
îmbumbi – a imboboci
împopotonat – a se imbraca cu prost gust cu multe haine, podoabe
împropodi – a se imbrobodi
îndovigat – indoit
îu – au (interj.)
J
Jartea – jartieră
jijeu, jujeu – triunghi de lemn pe care gorjenii îl puneau la gâtul porcului să nu treacă prin gard la vecin
jidov – om uriaş din legende
juardă – joardă, nuieluşă
jugrăvi – a zugrăvi
juma, jumate – jumătate
Aştept în continuare sugestii în vederea completării acestui mic dicţionar. Vă mulţumesc!
Gina — 23 decembrie 2009 @ 3:06 pm
Patru dintre regionalismele tale sunt adevarate poeme: daimanas, frumuseta, a se hodini, a imbumbi!!!
Sibilla — 23 decembrie 2009 @ 3:17 pm
Sărbători Binecuvântate alături de toţi cei dragi !
http://sfinxredivivus.wordpress.com/2009/12/23/primiti-colinda/
Sibilla
Silviu sh — 23 decembrie 2009 @ 5:21 pm
Nea Coostache, la mine la tara la Tantareni se zice OCIOG la stiulete mic de porumb. Pluralul este „ociogi”.
costache — 23 decembrie 2009 @ 5:46 pm
@ Gina: Da, nu te contrazic: pentru batranii gorjeni, acestea erau cuvinte normale!
@ Sibilla: Cum nu? oamenii buni sunt primiti cu drag in casa mea! La multi ani, sarbatori fericite Sibilla!
@ Silviu sh: Nu, nu mi-e cunoscut cuvantul. Sarbatori fericite tie si intregii familii!
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 23 decembrie 2009 @ 6:46 pm
betelie,betelie ca uit de ea
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 23 decembrie 2009 @ 6:47 pm
ghinsac ca uit si de asta
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 23 decembrie 2009 @ 6:49 pm
hirdau ,scuze da niciodata nu ma ghindii sa le pun in ordine
imi vin si gata asta este este
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 23 decembrie 2009 @ 6:50 pm
a jugani,scuze daca insist
costache — 23 decembrie 2009 @ 7:39 pm
@ roman prin nastere oltean prin gratie divina: Te rog, incearca sa si definesti cuvintele propuse de tine.
betelie=?
ghinsac- mai rar folosit, este vorba de gânsac?
hârdău- nu e oltenism, dar mi-ai amintit de „berbeniţă”, care e acelasi lucru;
a jugani- nu este oltenism, se foloseste mai mult a scopi.
Te astept cu placere!
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 23 decembrie 2009 @ 7:45 pm
betelie -sfoara folosita in loc de curea,ghinsac -ghiscan,asa e cu scopitul
Ion Dascalu — 23 decembrie 2009 @ 9:11 pm
Nea Costache, buna seara si bine te-am regasit! Bune „cuvintili”, imi placura. Ce-mi vine acu’ in minte e cuvantul „frumuşaţă”… Ce zici, merge sa fie adaugat la dictionar?
Ion Dascalu — 23 decembrie 2009 @ 10:08 pm
Nea Costache, iti urez un Craciun fericit, alaturi de familie si cei dragi! Multa sanatate!
Flavius — 24 decembrie 2009 @ 12:23 am
Servus, Nea Costache… Superb… le citesc si recitesc si imi e greu sa aleg… 😉
Pînă una-alta şi pînă m-oi deprinde cu bijuteriile astea de cuvinte… Haidem spre Sărbători Fericite şi La Mulţi Ani de gînduri bune!
Numai bine alături de toţi cei ai tăi, Nea Costache!
Silviu sh — 24 decembrie 2009 @ 1:57 am
Sarbatori fericite dvs. si familiei.
Nea Costache — 24 decembrie 2009 @ 7:00 am
@ roman prin nastere oltean prin gratie divina: va intra betelia si ghinsacul tau! Multumesc, te mai atept!
@ Ion Dascalu: Merge, sigur! Sarbatori fericite alaturi de familie!
@ Flavius: Sarbatori fericite cu sanatate, belsug si prosperitate!
@ Silviu sh: Urez intregii familii Stefu, multa sanatate, fericire si prosperitate! Craciun fericit!
gabimihaela — 24 decembrie 2009 @ 9:52 am
Nea Costache, dumitale si familiei, din tot sufletul nostru de razvratiti romani, sa va aduca acest Craciun numai bucurii, sanatate si multa, multa lumina! In Noul An care vine, sa fiti sanatosi, fericiti si indragostiti ca la 20 de ani, copii sa va aduca numai bucurii si mindrie; sa fiti impliniti!
Gabi, Daniel, Cristina Mihalcea
Chicago 2009
danbrasov — 24 decembrie 2009 @ 10:02 am
Multa sanatate, fericire si impliniri, va doresc, in preajma sarbatorilor de iarna ! Ramaneti acelasi OM minunat si in anul ce sta sa vina !
Cu prietenie !
matilda — 24 decembrie 2009 @ 10:41 am
Crăciun luminos cu sănătate şi tot ce-ţi doreşti, alături de cei dragi ! Sărbători fericite, Nea Costache !
George Serban — 24 decembrie 2009 @ 10:51 am
Voi citi cu atentie pentru ca imi place si ma inveseleste.
Un Ajun si un Craciun cu bucurii si liniste in suflet. Dumnezeu sa ne ajute, mai departe! Cu prietenie
Simion Cristian — 24 decembrie 2009 @ 11:37 am
Sanatate multa Nea Costache. Sa te bucuri de viata alaturi de cine ti-e drag!
Vania — 24 decembrie 2009 @ 12:10 pm
Crăciun luminat!
Oana — 24 decembrie 2009 @ 12:31 pm
Sarbatori lumina si pline de bucurii!
marius aldea — 24 decembrie 2009 @ 1:48 pm
nea costache, cred ca „daică” este oltenism,
daică= apelativ pentru femeie (de obicei mai batrana decat interlocutorul)
nu stiu daca am dat o explicatie buna,
va salut, zile frumoase nea costache
si sanatate, marius.
Athe — 24 decembrie 2009 @ 7:05 pm
Se cuvine a vă mulţumi că mă învăţaţi ce n-a ajuns să mă înveţe bunicu’,Dumnezeu să-l ierte. Adică vorba lui din copilărie. Că batrânu’ se trăgea de prin Amărăşti.
Crăciun fericit nea’ Costache!
gmx — 24 decembrie 2009 @ 7:44 pm
Craciun fericit Nea Costache!
Cristal — 24 decembrie 2009 @ 8:52 pm
CRĂCIUN FERICIT ŞI LINIŞTIT ALĂTURI DE CEI DRAGI!!!
http://www.youtube.com/watch?v=mSqQgoR76t0
Spiritul Crăciunului e magic.
Cel mai frumos dar al lui moş Crăciun e bucuria şi liniştea ce o simţim in suflet. 🙂
Alexandru Marin — 24 decembrie 2009 @ 9:11 pm
Nea Costache, sa ai parte de cel mai frumos Craciun ! Caldura, lumina si tot ce asteptai mai bun va doresc…
CELLA — 24 decembrie 2009 @ 9:59 pm
Crăciun plin de lumină şi Sărbători minunate
Multă sănătate şi doar gînd bun lu’matale,doamnei şi copiilor 😆
loredana — 24 decembrie 2009 @ 11:48 pm
craciun plin de liniste si bucurii!
Doux Rêve — 25 decembrie 2009 @ 12:20 am
E vremea colindelor, vremea bucuriei, cînd minunea Naşterii Mîntuitorului cuprinde sufletele şi le înnobilează. Un Crăciun de vis alături de cei dragi!
http://andrutza.files.wordpress.com/2007/12/brad-de-craciun.gif
Cristi — 25 decembrie 2009 @ 5:13 am
Craciun Fericit!
Nea Costache — 26 decembrie 2009 @ 9:35 am
Am fost plecat o zi de-casa si uite, mi-am neglijat uratorii! Tuturor celor care mi-ati urat si nu numai, va urez la randu-mi ca aceste Sarbatori sa va aduca numai liniste, bucurii, lumina in case si in suflete si belsug pe mese!
@ marius aldea: Da, l-am omis! De asemenea, dodă, leliţă. Multumesc!
emacornoiu — 20 ianuarie 2010 @ 1:31 pm
Nea Costache, de când aştept eu sa faci un demers din ăsta!
Te rog să le sortezi, le-am scris aşa cum mi-au venit în minte, la nimereală.
Deci, ţân-te!
Ciubarcă = Recipient din doage de lemn, foarte mare, peste 1000 litri, care are fundul mai ingust decât gura (inversul unei putine). In Ardeal i se spune voz
Hârdău – recipient din doage de lemn,cam 100 litri care are mânere din lemn îngaurite, pt. a putea fi cărat de 2 persone (se introduce o ţeavă prin cele 2 găuri)
Brădoaică – recipient din doage de lemn mai mare decât hârdăul si mai mic decât putina – cam 200-300 litri
Botic – recipient din doage de lemn, cu capac ce are o mica gaură in centru. Folosit pentru masurarea ţuicii la cazan
Cauc – cancioc
Vran – tolcer din lemn, de dimensiuni mari, cu ajutorul căruia se toarnă vinul in butoaie
Slivină – robinet din lemn la butoaie, sau cep la putină
Ştiubei – izvor de apă la suprafaţă, amenajat ca o mică fântână. Nu necesită găleată, apa fiind la nivelul pământului sau chiar mai sus
Toaie – loc de scaldă într-o o apă curgatoare
Gâldău / gâldan – loc mult mai adânc în locul de scaldă, periculos deoarece are pereţii abrupti. Dacă vreţi, o fântâna naturalâ sub nivelul apei.
Troală (ca o) – lălâie, şleampătă
Cârlan – cal intre 1 şi 3 ani (până nu se pune la căruţă)
Cioace – cârlige de rufe
Turtă – „pâine” din mălai, coaptă pe vatră
Cârpă (de borangic) – acel şal cu care gorjencele îşi acopereau capul în straiul popular. Borangicul este mătase naturală (mai ţineti minte viermii de mătase din şcoli?) TOARSĂ ŞI ŢESUTĂ ÎN CASĂ (fascinant, aşa-i?)
Vâlnic – fustă din straiul popular, la gorjeni in general roşie, fotă (în Moldova)
Oprege – părţi ale costumului popular femeiesc, negre, puse în faţă şi în spate în partea de jos a corpului, peste fusta albă, foarte creaţă în talie, cusută cu “râuri” (flori, model), doar la poale, si care se numeşte, evident, poale.
Toiege – stil de cusatură pe etamină
Mărgele granade – mărgeluţele cusute pe vestele din portul popular
Costum schilăresc/schileresc – portul popular masculin. Exact uniforma armatei lui Tudor Vladimirescu (pandurii), adoptată apoi ca uniformă poliţienească în Muntenia. Fără fesul acela, care este turcesc. O mai puteţi vedea în filmul “Iancu Jianu” cu Adrian Pintea, sau la ansamblul folcloric Doina Gorjului. Numele vine de la boierul gorjan Schileru
Brâglă –piesă de la razboiul de tesut, cu care le bate bine firul tocmai introdus cu suveica, pe ţesătură
Spată – altă piesă a războiului de ţesut, de obicei sunt 2, un fel de pieptăn foarte mare, prin care se trec iţele, pentru a nu se încurca, cred. Vorbim aici de războiul de ţesut orizontal, nu de cel vertical
Sucală – suveică la războiul de ţesut
Macat – cuvertură de lână ţesută în război
Stai mereu! = ogoaie-te! = potoleşte-te!
Huiduo! – Huooo!
De-a doua – de-a latul, de-a curmezişul
Drâmboiat – bosumflat
Treanţă – zdreanţă
Cram – hram, praznic
A rîncheza – a necheza
Chişiţă – la cal, porţiunea dintre copită şi prima încheietură a piciorului (gleznă)
Cotoi – copan
A se moşmondi – a se mişca încet
A bomboni – a bombăni
Şopru – şopron
Leşie – soluţia de sodă rămasă după fierberea săpunului
Chichirigios – chiţibuşar
Ţuri/ţuruc – comanda dată calului, pentru a da cu spatele
Huruit – dărâmat
Hurloi/urloi – coş de fum
Ulei (de albine) – cutia stupului de albine
Ţuţoaică – leagăn
Pistolinc – ştampilă de însemnat colacii care se duc la biserică. Are înscrisuri bisericeşti, în alfabetul chirilic. Nu cred că mai există…
Prescură/prescure ştiţi ce este, dar căpeţelul însoţeşte prescura, şi este un colac în formă de cruce
Tiribombă – linghişpir în Timiş (uite că mai au şi alţii cuvinte trăznite!)
Pirostii – suport de fier pe care se pun ceaunele pe foc
Hodaia di la drum – camera cea bună
A zgândări – a aţâţa, a nu lăsa în pace
A legumi – a savura, a mânca încet
A-i ţîţîi fundul – a-i fi frică
Piţărăi – obicei din ajunul Crăciunului. Un fel de colindat (dar nu se cântă colinde, ci sunt nişte strigăruri) în care se dau de pomană colaci sau alte diverse pentru copiii omorâţi de Irod. Se mai ţine în foarte puţine sate. Mi-e un dor “să merg în piţărăi”!!!!
Piţărău este şi copilul care primeşte pomana, dar şi colacul (mărul, nucile) dat
Şi, spune-mi te rog soru-mea, cum îi spune la postava mică şi rotundă în care scoteam maţele pa tăiatul porcului!
După cum vedeţi, toate au un rost şi un sens de nuanţă pentru a diferenţia mai bine (veşi vasele din doage). Din aceeaşi nevoie de a preciza folosim şi perfectul simplu. Pentru că nu se foloseşte decât pentru acţiuni petrecute doar în ziua în curs. Nu se spune “fusăi ieri”. Instinctiv pentru noi este o exprimare greşită. Aşa că dacă aţi folosit în prezenţa unui oltean fusăi ieri la oraş, şi aţi fost privit de-a doua, să ştiţi de unde vi se trage.
costache — 20 ianuarie 2010 @ 2:57 pm
@ emacornoiu: Multumesc din suflet pentru aceste adevarate nestemate din graiul nostru gorjenesc. Chiar acum lucrez la definitivarea micutului meu dictionar de gorjenisme care va fi publicat in finalul romanului meu, si cateva cuvinte din cele propuse de dv. imi sunt de mare ajutor in completarea acestuia. O parte din cele propuse le-am folsit deja dar celalalte urmeaza sa le introduc. Astept si alte sugestii! Multumesc si va urez o zi frumoasa!
distrusu — 16 ianuarie 2017 @ 5:19 pm
Lipsesc:
– blană – scândură (in dobrogea nu stiu)
– drugă – ştiulete mare de porumb, ţinut drept sămânţă pentru anul următor