Mile Carpenişan are nevoie de noi!
Posted by costache on martie 20th, 2010 /
8 Comments
Mile Carpinişan, corepondentul de război, are nevoie de ajutorul nostru.
Mile se află internat în Spitalul Judeţean Timişoara , aflat în comă, în urma unui şoc septic şi a unui blocaj renal şi are nevoie urgenţă de o transfuzie de sânge din grupa A2 pozitiv.
Starea lui este atât de gravă încât nu poate fi mutat, deocamdată. Imediat ce se va putea, un elicopter MAI îl va transporta la Cluj pentru transplant de ficat.
Dacă tratamentul pe care i-l aplică jurnalistului timişorean va funcţiona, atunci doctorii îl vor scoate din comă, stare care i-a fost indusă!
Fac un apel către toţi bloggerii timişoreni şi celor din zonă, să doneze sângele de care Mile, eroul nostru jurnalist, are atâta nevoie pentru a trăi!
A2 pozitiv, acesta e sângele de care Mile are nevoie să trăiască!
Să te ajute dumnezeu Mile să treci de acest impas!
Hai Mile, rezistă! Trebuie să reuşeşti! Ne rugăm pentru tine!
Ştiu că poţi sârbule Mile!
Sibilla — 20 martie 2010 @ 7:08 pm
Hvala lepo, oltene drag !!!
Sus, Mile, hai că poţi !!!
Doamne Ajută !!!
RESPECT, MILE !
matilda — 20 martie 2010 @ 8:45 pm
Da, nea costache, să ne rugăm pentru Mile ! Dumnezeu ne va auzi şi-l va salva.
spedy — 20 martie 2010 @ 8:54 pm
omul asta a infruntat moartea in teatre de operatiuni reale ca timp si spatiu,s-a zbatut enorm pentru o meserie ingrata si de cele mai multe ori,neinteleasa,pentru ca acum,sa se prabuseasca in fata unui dusman perfid si inobservabil dar cu atat mai periculos?Nu-i drept.Este de ne-nteles …HAI MILE!,multi dintre prietenii cei mai dragi,si mai multi dintre cei ce te stiu poate doar de pe sticla sau doar din lumea virtuala,dar care stiu a recunoaste OMUL,iti sunt aproape ,fie si numai cu gandul.Doamne ajuta!
spedy /20/03/2010
costache — 21 martie 2010 @ 7:54 am
@ Sibilla: Tine-ne la curent despre Mile!
@ matilda: Doamne ajuta-l!
@ spedy: Da, asa este, Mile Carpinisan, impreuna cu prietenul sau Adelin Petrisor au fost cei care ne-au informat corect despre razboiul yugoslav, fiind intoxicati de stiri trecute prin filtrul CIA-ului american, riscandu-si in permanenta viata, sub ploaia de bombe americane. Nu-l cunosc pe Mile decat prin intermediul televizorului dar ca multi altii, ii apreciez profesionalismul dus la sublim de acest minunat jurenalist.
Sa-l ajute Domnul sa treaca peste acest greu impas! Doamne ajuta!
spedy — 21 martie 2010 @ 8:40 am
Buna dimineata si soare-n suflet si-n gand.Am citit dintr-o respiratie cartea si asa cum am mai spus-o,este ceva parca traita,pana la un moment dat,in tr-o oglinda paralela.Cartea are ritm ,tonus si graiul oltenesc ii da un aer de umor al situatiilor(tragice in fond dar,parca este un haz de necaz).Este un argument ,este o victorie a vietii asupra vicisitudinilor si patimilor unor timpuri rascolite de profunde transformari si pe multiple planuri,dar in care,dragostea,iubirea,harnicia respectul ,sunt valorile ce stau la baza intregului discurs epic.Sa ne traiesti domnia ta si cred cu tarie ca ar mai fi multe de spus despre o perioada saraca in istorisiri si argumente reale si autentice asa cum este aceasta lume de dupa al doilea razboi mondial,un timp ce si-a lasat o puternica amprenta asupra vietii sociale traditionale romanesti.Iar domnia ta ai harul de a gasi argumente.
spedy/21/03.2010
Alte măşti, aceeaşi piesă… « Dispecer Blogosferă — 21 martie 2010 @ 2:43 pm
[…] C, Dan P, Despre politica, Dramo, Gabitzu, Gabriela, Flavius, ISU, Jurnal, Lilick, Mos C, Manuel, Nea Costache, Nenea Lars, […]
A RICIU OVIDIU — 23 martie 2010 @ 7:26 pm
Primavara a venit ,odata cu ea si omul pe care il credeam de zapada sa topit este vorba de MILE CARPENISAN un reporter foarte curajos,cu un suflet mare. A salvat o viata dar din pacate a pierduto pe asa.NU TE VOM UITA NICYODATA!!! condoleante familiei.Desi nu am decat 13 ani si nu l-am cunoscut decat de la TV lacrimile mele de durere vor curge in memoria sa.
obradovici — 24 martie 2010 @ 9:22 am
samo sloga srbina spasava. l-am cunoscut in tinerete un om extraordinar il vad si acum pe coridoarele scolii si pe atunci avea o multime de prieteni.desi sunt o cunostinta veche lacrimele in vor curge pentru mult timp