„De la un cardiac, cordial Adrian Păunescu: în serviciul dv.
De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care mă găsesc de vreme lungă,
Consider că e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi să mai ajungă.
Mă monitorizează paznici minimi,
Din maxima profesorului grijă,
În jurul obositei mele inimi
Să nu mă mai ajungă nicio schijă.
Aud o ambulanţă revenind,
Cu cine ştie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se tratează cicatricea.
Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l.
Eu vă salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se ştie,
Recunoscând că patul de spital
Nu-i o alarmă, ci o garanţie.
Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minima dreptate.
Adrian Păunescu, 31 octombrie 2010, Bucureşti, Spitalul de Urgenţă.”
mgabim — 5 noiembrie 2010 @ 9:08 am
Nu pot sa cred ca un OM atit de deosebit a trecut in nefiinta! Acest om mi-a adus o raza de lumina in adolescenta. Si cind mi-a fost mai greu poemele lui mi-au adus alinare. L-am avut linga mine cu “repetabila povara” cind tatal meu s-a dus intr-o lume mai buna.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Stiu este absurd sa vorbesti de politica in aceste momente, dar acest om a lasat ceva de urmat sper sa nu-l dezamagiti! (ma refer la cei ce sinteti in Romania)
De la un cardiac, cordial Adrian Păunescu: în serviciul dv. - Ziarul toateBlogurile.ro — 5 noiembrie 2010 @ 9:10 am
[…] De la un cardiac, cordial Adrian Păunescu: în serviciul dv. Fri Nov 05, 2010 9:01 am “De la un cardiac, cordial Adrian Păunescu: în serviciul dv. De-aicea, de pe patul de spital, Pe care mă găsesc de vreme lungă, Consider că e-un gest profund moral Cuvântul meu la voi să mai ajungă. Mă monitorizează paznici minimi, Din maxima profesorului grijă, În jurul obositei mele inimi Să nu mă mai ajungă nicio schijă. Aud o ambulanţă revenind, Cu cine ştie ce bolnav […] […]
De la un cardiac, cordial – A plecat Poetul | Mihaiko's Blog — 7 noiembrie 2010 @ 9:27 pm
[…] De la un cardiac, cordial este ultima poezie scrisă de Poet. Totuși a mai existat un moment în care și-a scris testamentul literar. în 1986, imediat după un moment greu al vieții sale, când a fost extrem de aproape de moarte, Poetul publica volumul Locuri comune. Pe ultima copertă scria un Postscriptum: […]
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 11 noiembrie 2010 @ 5:41 pm
nene patishi ceva?parca lumea internetului e mai saraca fara matale.
Despre tâlhărie. În particular | Amour de jour — 12 noiembrie 2010 @ 4:00 pm
[…] mor de nerabdare să aud părerea următorilor: teo, G., Gabriela S., Cristian, Geanina, Gabitzu, Nea Costache, Oana, Valive, Adela, Dana, Diana şi Emma, JD, Acuvio, Ada, Adelina, Agnes, Altcersenin, Ana […]
Marius (ala al mai mic dintre frat) — 13 noiembrie 2010 @ 6:18 pm
Mesaj pentru Neica’ Nimeni (alias despreblogosfera)
Declar in mod deschis stare de carantina……
….. carantina pentru toti nenorocitii, pentru toti infatuatii, pentru toti netotii, care, aflati in spatele unei copertine patate de atatea trivialitati, incearca sa se afirme uitand deschis „fermoarul” unde isi tin ascuns creierasul doct. Declar razboi acestor canibali, acestor infecti, care se hranesc zi de zi cu mediocritate, respirand totodata un aer contaminat cu falsa superioritate, cu frustrarile impuse de conditia lor intelectuala (…si nu sociala), aceea de scursuri ale unei societati care se crede a fi „modernista”. Ma opun cu vehementa acestor brute inspirate de „epopei maneliste”, celor carora cultura – acolo unde exista chiar si intr-o cantitate infinitezimala-, si-a pierdut de mult termenul de garantie, prafuita de trecerea timpului.
Acesti stigmatizati de propriile lor trairi, obscenitati, obscuritati intelectuale, nu pot instiga persoanele din jurul lor, si cu atat mai mult intelectualitatea cu formele sale, decat la renegare, la dispret, la uitare.
Acest individ (daca poate fi numit asa), pentru ca lui i se adreseaza in mod direct aceste cuvinte, acest „fan” al teoriei formelor fara fond, in ipostaza vulgaritatii absolute si nu in sens literar, acest razvratit impotriva propriei sale constiinte nu merita din partea noastra, a celor care cunosc respectul si iubirea frumosului metamorfozat in tot ce ne inconjoara, decat …………….MILA……………….. si eventual un lift, asta daca s-a inventat unul atat de performant, pentru a ajunge -chiar si de-a lungul a doua vieti – la nivelul superioritatii in gandirea umana. Cu toate acestea, evolutia umanitatii este cea care ne contrazice si ne spune ca trecerea de la omul primat (animal in toata puterea cuvantului) la ceea ce astazi numim umanitate s-a facut de-a lungul a milioane de ani.
Da, „stimate” imbecil, eu ma declar un iubitor al batranilor, un iubitor al lui Nea Costache, un iubitor al culturii materiale sau nu, un TANAR, in definitiv, care insa nu isi foloseste cei 23 de ani (de viata, de experienta traita) pentru a sublinia animalul din el, gandirea pe baza de reflex sau si mai grav instict, ci incearca sa sublinieze diferenta dintre un „coate-goale”, un ” intelectual” vidat si o adunatura de oameni care dedica o mare parte din timpul lor definirii si imbogatirii continue a unui univers mult prea indepartat de Domnia Matale, acela al educatiei in spiritul valorilor, principiilor si nu al nonsensurilor sau al devoratorilor de mediocritate.
Marius,
– un TANAR de 23 de ani care il iubeste si il apreciaza sincer pe batranul Nea’ Costache alaturi de toate scrierile sale.
Nu mai scriu aici … « ÎNK TÂNĂR, ÎNK CITITOR — 15 noiembrie 2010 @ 10:18 am
[…] G., Gabriela S., Cristian, Geanina, Gabitzu, Nea Costache, Oana, Valive, Adela, Dana, Diana şi Emma, JD, […]
Plagiat. De acela la modul jenant | — 15 noiembrie 2010 @ 10:26 am
[…] G., Gabriela S., Cristian, Geanina, Gabitzu, Nea Costache, Oana, Valive, Adela, Dana, Diana şi Emma, JD, Acuvio, Tweet Related Posts:Va rog!, un mic […]
RCA Ieftin — 15 noiembrie 2010 @ 5:03 pm
Si restul e tacere…
Sibilla — 1 decembrie 2010 @ 7:22 pm
Ziua Naţională. A patriei. Şi ce e patria… * Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor. * 1 decembrie, o pildă istorică şi un îndemn: renunţarea la renunţare, căci, numai împreună, uniţi, cu credinţă în Dumnezeu, vom izbândi şi vom scăpa trupul patriei de ciuma jefuitorilor. E patria noastră, a românilor de pretutindeni !
* Este nedrept să înveţi copilul cum să moară pentru patrie, înainte de a-l învăţa cum să trăiască pentru ea. * – Grigore Vieru
http://sfinx777.wordpress.com/2010/12/01/rugaciune-pentru-1-decembrie/
LA MULTI ANI ROMÂNIA!
LA MULŢI ANI, ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI !
Sabau George — 12 decembrie 2010 @ 1:02 am
si eu sunt un pasionat al poeziilor, frumos blog 😀
paul — 12 decembrie 2010 @ 2:50 am
Sa-i fie tarana usoara! A fost un om impresionant, un focar de cultura si de poezie, un vulcan plin de viata… A jucat insa, in acelasi timp, un rol important in mentinerea ceausismului, si a sustinut sistemul ani buni dupa caderea lui. A fost absolut lipsit de inteligenta politica, ceea ce dovedeste inca o data ca optiunile politice ale „intelectualului” pot fi, adeseori, foarte gresite. Cred insa ca trebuie sa se deosebeasca intre aceste doua dimensiuni. Intre poetul si omul de cultura Adrian Paunescu, si omul politic Adrian Paunescu. Sint doi oameni, as zice, care nu s-au intalnit niciodata. Pacat ca au fost unul si acelasi.
Din pacate insa, dincolo de aceste lucruri, OMUL Adrian Paunescu n-a stiut sa moara. A chemat pe toata lumea in ajutor, a scris, patetic, in chiar clipa mortii, de pe patul de spital. Si-a ratat moartea. Moartea pe care ar fi meritat-o.