1
Costandin sîmța soarele arzător ce-l dogorea cu putere-n șele p’in cămașa năclăită de sudoare-ntr-o pată mare, umedă, albită pe margini de sare. Coasa șuiera p’in fânu’ ‘nalt, ce să așeza cuminte, poloage-poloage, de-a stânga lui. Să opri din cosît, propti coasa cu coada-n pământ, scoasă gresia din tocu-i de lemn prins la cingătoare și trasă de câteva ori cu dibacie pe-o parte și alta a lămii coasii. Privirea-i alunecă în sus spre cer: nori groși, negri, să adunasără de-asupra Dealului lu’ Oacă, prevestind furtuna ce urma să vie. „Las’ că nu mă prinde ploaia!” gândi Costandin privind spre cireșu’ ‘nalt din capu’ fâneții, aflat la numa’ o aruncătură de piatră de el. Își ștearsă cu dosu’ pălmii sudoarea ce-i intrasă-n oichi, băgă gresia lunguiață-n toc, apoi scupie-n pălmi cu năduf, apucă coasa și-ncepu să cosască cu nădejde. Dup’ un sfert de ceas, sîmțî o boare de vânticel răcoros atingându-i fruntea, iar sub camașa lipită de șele sîmțî pielea infiorându-să de răceală. Își aruncă din nou oichii pe cer și văzu norii adunându-să de-asupră-i, amenințător. “Doamne, do’r n-o bate piatra- gândi Costandin cu teama-ntiparită pe chip- prăpădește și porumbii și via! Ei, măi am oleacă, iote cireșu’ la câț’va pași! ”
S-aplecă iar și-ncepu să tragă cu-ndârjire cu coasa. Nu să uita-n lături da’ auzî dinspre Cornu’ Caprii o bubuitură înfundată, apoi încă una măi puternică. Vântu’ să-ntețî bătând în rafale ce aducea cu ele picuri mari de ploaie, ce să grăbeau să-i spele păru-i năclăit de sudoare. De-odat’, într-un troznet și-un sfârâit asurzîtor, un fulger lovi vârfu’ cireșului din față-i, despicându-i trunchiu’ într-o ploaie de scântei. Costandin sîmțî o durere cumplita ce-l străbătu din cap până-n picioare, coasa-i fu aruncată de-o parte din mâni, iar el să prăvăli la pământ fără suflare, cu fața-n jos și picioarele rășchirate. Măi sîmțî do’r grindina și ploaia ce-l băteau nemilos în șele, și-apoi nu măi sîmțî nimic.
(va urma)
Cristian Lisandru — 26 ianuarie 2011 @ 6:57 pm
„„Las’ că nu mă prinde ploaia!” gândi Costandin privind spre cireșu’ ‘nalt din capu’ fâneții, aflat la numa’ o aruncătură de piatră de el. Își ștearsă cu dosu’ pălmii sudoarea ce-i intrasă-n oichi, băgă gresia lunguiață-n toc, apoi scupie-n pălmi cu năduf, apucă coasa și-ncepu să cosască cu nădejde.”
Îmi permit să remarc acest pasaj, te transpune direct în lumea rurală, în acel microunivers atât de cald şi aparte, oferindu-ţi posibilitatea plăcută de a vizualiza cuvintele aşternute de autor.
O seară bună, la bună recitire!
Presedintele Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, a fost retinut de procurorii DNA pentru 24 de ore pentru o sponsorizare de 125.000 — 26 ianuarie 2011 @ 8:21 pm
[…] Costandin – Nea Costache Vizualizari :19 […]
Athe — 26 ianuarie 2011 @ 8:42 pm
Bag de samă că urmează o poveste interesantă 🙂
basescul — 26 ianuarie 2011 @ 8:59 pm
Io zic că fu doar o sperietură… îşi revine el…
Gogoşi cu gem la balta lu` Înecatu` – 5 - « Cristian Lisandru — 27 ianuarie 2011 @ 12:03 am
[…] invit şi aici – GABI (Louis Anquetin); NEA COSTACHE (Costandin); OTTILIA ARDELEANU (RAPORT ÎNTRE DOUĂ LUCRURI de Teodor Dume); GABRIELA ELENA (Ei şi […]
costache — 27 ianuarie 2011 @ 8:35 am
@ Cristian Lisandru: Multumesc de apreciere! O zi minunata!
@ Athe: In mod sigur nu se va sfarsi aici.
@ basescul: Cine stie? Ramane de vazut!
Vania — 27 ianuarie 2011 @ 1:35 pm
Ca să nu păţesc precum Costandin, petrec mai toată vremea în Dinar…
costache — 27 ianuarie 2011 @ 3:22 pm
@ Vania: Gandesc ca-i o hotarare mai mult decat corecta!
matilda — 27 ianuarie 2011 @ 3:33 pm
vezi dac-a umblat cu coasa ? Să-i spună cineva şi primului cosaş al ţării la ce se expune… 🙂
Costandin 3 | Blogul lui Nea Costache — 6 martie 2011 @ 9:42 pm
[…] 1 si 2 le puteti citi aici si […]
Ema Cornoiu — 9 decembrie 2011 @ 8:51 pm
Da, cand dudăia in Cornu Caprii, atunci venea ploaia! Nea Costache… povestile dumitale sunt de pe undeva de foarte aproape de Telești!