În zilele noastre, asistăm la diverse dezastre naturale în diferite părti ale lumii, dezastre ce afectează nu numai oamenii ci și mediul, unele dintre ele modificând relieful. Astfel, ultimele evenimente de acest fel, cutremurul de aproape 9 grade pe scara Richter, urmat de valurile tsunami ce au măturat coastele Japoniei, au produs mari distrugeri și pierderi de vieți omenești, perturbând viața locuitorilor rămași în viață. În decursul trecutului geologic al Pământului, acesta a cunoscut o serie de calamități catastrofale, în urma unora, luând naștere zăcămintele de minereuri (activități vulcanice și postvulcanice), iar a altora, zăcămintele de cărbune.
Prin natura meseriei mele, am avut zilnic ocazia să văd atât stratele de lignit, cât și rocile înconjurătoare, la adâncimi de până la 120 metri în carieră și subteran, cât și stratele de huilă la adâncimi de aproape 1000 de metri. Atât în acoperișul cât și în culcușul stratelor de lignit, în general marne și argile, se pot remarca atât impresiuni de resturi vegetale, in general frunze și ramuri, cât și resturi animale, mai ales scoici și melci,fosilizate, multe dintre aceste specii, nemaiexistând în zilele noastre.
Stratele de lignit din Oltenia sunt aproximativ orizontale, având înclinări între 0 – 10 grade, formându-se din vegetația depusă pe acel relief existent atunci (câmpie).
În timpul exploatării lignitului, se poate remarca resturile vegetale care l-au format, nu de puține ori, trunchiuri de copaci extrem de groși, uneori insuficient carbonificați. Vegetația luxuriantă ce a format stratele de lignit din Oltenia a fost adusă de aluviuni din zonele mai înalte (dealuri, munți, existenti atunci), acest zăcământ fiind de natură alohtonă. Vă imaginați că au fost inundatii catastrofale repetate, în urma cărora au fost acumulate resturi vegetale pe un areal destul de întins, la o grosime de 20-30 de metri, ulterior, acestea fiind acoperite de aluviuni, in mod repetat, formandu-se de-a lungul mileniilor, relieful actual (zona de deal si campie). Datorită greutatii rocilor sedimentare depuse peste acea imensă masă de resturi vegetale, acestea s-au comprimat până la grosimi maxime de 8 – 10 metri, și în conditii anaerobe, prin carbonificare, au dat nastere lignitului.
Ulterior formării stratelor de lignit (in paleogen, intre 23,5 si 65 milioane de ani), au avut loc o serie de accidente tectonice ce au avut ca efect, pe alocuri, falierea, cutarea sau prăbușirea zonala a stratelor de cărbune.
Nu încerc să țin un curs de geologie dar pentru cei ce nu cunosc, vă voi spune câte ceva despre falii.
Faliie sunt clasificate după tipul mişcării relative a flancurilor în trei tipuri :
- Falie normală sau directă, atunci când mişcarea are loc pe direcţie verticală sau la un anumit unghi înclinat spre centrul Pământului cu mişcarea flancului inferior peste cel superior. Acest tip de falii apar datorită unor forţe de extensie a scoarţei terestre.
- Falie inversă, atunci când mişcarea are loc pe direcţie verticală sau la un anumit unghi înclinat spre centrul Pământului cu mişcarea flancului inferior sub cel superior. Acest tip de falii apar datorită unor forţe de compresie a scoarţei terestre.
- Falie de decroşare, atunci când mişcarea are loc pe direcţie orizontală în general neînsoţită de o mişcare pe verticală.
Faliile sunt rareori izolate, de obicei fiind asociate în sisteme sau familii şi pot da naştere în funcţie de aşezarea şi tipul lor la forme de relief pozitive sau negative denumite graben respectiv horst.
V-am descris toate acestea pentru a evidenția că în decursul îndelungatei existente a sa, Pămantul a cunoscut o serie de catastrofe, benefice doar din punctul de vedere al creerii unor zăcăminte de substante minerale utile, și in mod sigur mai putin benefice, prin dispariția multor specii de plante și animale.
În Valea Jiului, ulterior formării stratelor de huilă, au avut loc fenomene de încrețire și cutare a stratelor, astfel că acestea au înclinări de până la 60 – 65 de grade.
Astept parerile si eventualele intrebari de la prietenii mei:
Adrian Barbat, Adrian Enache, Alex Mazilu, Alexandru Marin, Andrei, Betivul de cuvinte, black-angel– Costel, Blogatu, Calin Hera, Cati ca voi, Chinezu, Ciutacu, Codeus, Costin Comba, George Serban, d-l Daju, artistul Marius Lupu, Horia Garbea, Horia Muntenus, Ioan Andoni, Ionuţu, Ionut Dumitru, Marius Stefan Aldea, Mikael Eon, Mitrut Stanoiu, Moş Călifar, Mordechai, Nametii, Nelinistitu’ Adrian Voicu, nenea Cosmos, Quadratus, Simion Cristian, Tac’su, sir Trexel, Teo Negura, Al 2-lea, Vania si nu in ultimul rand, Vlad.
si fetele,
Ada, Adina Hutanu, Ana Birchall, Ana Usca, nepoata-mii Ana-Maria din Craiova, Aurora Scarlet, Aurora Georgescu, Carmen, Cella, Crina Dunca, crisatcross, cristal, Crocoditza, Ela, amnesiacgirl, Fetita junglei, fetele de la Nametii, fleurdulys, Gabi Mihaela, Gabitzu, Gabriela Savitsky, gmx, Geanina Lisandru, fetelor de la thefashiongirls, Gina, Innuenda, Lady Allia, isteata aia mica de Loredana, Lucia Verona ca m-a premiat, maminineta, Mana Ciutacu, Maria Postu, Matilda, Mesterul Manole, Mirela Pete, Oana, Primadona, Pucca, Roxana Iordache, Shayna, Sibilla, Simona Ionescu, Scorpio, Stefi, Strumfita cu esarfa, Strumful, Theodora, Ciocolata cu piper, Yoana
costache — 5 aprilie 2011 @ 8:55 pm
@ incertitudini: Asa e Gina! Abia cand se intampla o asemenea catastrofa realizam cat de mici suntem!
@ virusverbalis: Gaura aia… tot noi ne-am facut-o!
@ Tigara Electronica: In articol voiam sa sugerez ca in decursul istoriei Pamantului, au fost catastrofe mult mai mari si mai multe decat in zilele noastre, si oricand acestea s-ar putea si acum petrece!
Parerea altora. « Portocalamov's Blog — 1 iunie 2011 @ 6:18 pm
[…] nu-mi sunt complet ude de căldura picurilor, nu pot să simt cum îmi inunzi şi sufletul. După ce ai pătruns în suflet aştept să mă usuc la lumina seninului din marea de […]