Dacă blogger sunt de trei ani şi jumătate, ţăran m-am făcut de un an şi jumătate, odată cu plecarea mea din Tg-Jiu, în primăvara anului trecut. În apartamentul de la oraş a rămas să locuiască fiul meu Mitruţ cu familia lui. Deşi starea mea de sănătate nu mai este tocmai bună (de, bătrâneţea!), anul trecut am făcut mici reparaţii prin gospodărie (reparat ba un gard, ba un coteţ sau poartă, am zugrăvit o cameră, mi-am pus hidrofor în fântână, etc.), încercând să-mi creez oarecum condiţiile de la oraş. În acest an, treaba a debutat în primăvară, odată cu cultivarea grădinii. Chiar dacă nu mai pot să sap prin grădina, m-am ocupat de treburi mai ușoare, gen plivit, irigat și legat. Numai bine că acum, grădina mea seamănă cu o adevarată pădure tropicală (nu, nu de buruieni!), anunțându-se (de n-o da grindina!), o bogată producție de roșii, ardei, vinete, ceapă și alte cele! Dat fiind faptul că pe iarnă, 30 de găini mi-au fost masacrate de un dihor iar ograda mi-era aproape goală, acum două luni am cumpărat 25 de pui de găină (albi, de carne) şi 10 puişori de curcă, din aceia de cresc uriaşi.
La început, când puişorii erau micuţi, noaptea-i ţineam în cutii de carton cu mine în cameră, afară fiind destul de răcoare pentru ei. Acum, după două luni, puii de găină sunt mărişori iar cei de curcă deja sunt cât o curcă românească, având 4-5 Kg. Se zice că pot creşte până la 30 kg. în greutate! Puii de curcă cresc ca din apă, eu şi soţia ocupându-ne de ei. Nu aş fi crezut vreodată că m-aş putea ataşa de o lighioană de prin curte aşa cum sunt ataşat de aceşti „copilasi”ai mei, în plus, îs mandru de grădina mea!”
Adevărul este că şi curcănașii îşi manifestă dragostea in felul lor, adunându-se în jurul meu, sărindu-mi în spate sau ciugulindu-mi nasturii de la cămaşă sau scamele de pe haine, când îi hrănesc sau le schimb apa !
În concluzie, Nea Costache, în afară hobby-ului de internaut, şi-a mai adăugat două: grădinăritul si creşterea păsăretului de curte, iar dacă blogul îl mai neglijez, păsările, chiar dacă le-aş neglija, mi-ar face creerii pastă cu „strigătele” lor exasperante ce-și cer tainul de hrană!
Cam asa mi i-as dori:
Castiel — 24 iulie 2011 @ 4:47 pm
Apai , e frumoasa viata la tara, mai ales daca ai sanatatea 😀 si eu m-am mutat de la oras; tare fain e la tara la mine. Hobby-uri am o gramada….. in fiecare zi gasesc cate unu . Peste o saptamana ma intorc in tara(in vizita) mai mult pentru Zenna mea iubita. Iar cu ocazia asta poate o sa mai stau la o poveste cu cate un vechi prieten, sub nucul din gradina……. sau pe puntea de peste garla :X
iti doresc multa sanatate nea Costache, si cat mai multe hobby-uri sa ai 🙂
Theodora — 24 iulie 2011 @ 4:59 pm
Este cam mare Nea Costache 🙂 🙂 🙂
costache — 24 iulie 2011 @ 5:14 pm
@ Castiel: Da Costele, destul de frumoasa, desi… e de munca! Ma bucur pentru tine ca-ti revezi locurile natale dar mai ales pe Zenna!
@ Theodora: In poza asta, chiar exagerat de mare!!!
Pentru care razboi se inarmeaza Grecia? — 24 iulie 2011 @ 5:33 pm
[…] Cu ce se mai îndelednicește un blogger-țăran? […]
shayna — 24 iulie 2011 @ 5:43 pm
Viata asta la tara ar trebui sa te faca sa te simti mai bine, e aer curat, liniste…Cat despre productia de rosii, ardei,vinete,ceapa…immmmm, tare as da o fuga pana la tine sa le mananc de acolo, din gradina direct. 😉
O seara linistita sa ai!
costache — 24 iulie 2011 @ 5:56 pm
@ shayna: L-as mania pe Dumnezeu daca nu as recunoaste ca in ultimele doua luni m-am simtit mai bine Shayna! Da, deja de doua saptamani, am inceput sa consumam rosii si ardei din productie proprie, extra-ecologice, de la mama lor! De, daca am fi la un pas de loc…
O seara faina!
Geocer — 24 iulie 2011 @ 7:28 pm
Ne Costache, ala din poza e ingrasat cu chimicale, asa ca e mai bine sa nu ti-l doresti. Tot mai bun si mai gustos e cel crescut in curte, cu boabe de porumb.
roxana — 24 iulie 2011 @ 7:57 pm
va invidiez…mi-am dorit si inca-mi mai doresc o viata la tara 🙂
o seara buna !
Marian — 24 iulie 2011 @ 8:02 pm
Nea Costache…de ce nu esti corect ?De ce nu spui ca viata ” la tara „…este frumoasa cand …AI BANI ! Daca n-ai bani viata ” la tara ” poate fi un calvar ..Pai cine crede ca gaina , sau …curca se ingrase doar cu iarba campului si cu pietris de pe ulita se insala amarnic si risca sa nu mai manance nici carne si nici oua de la orataniile respective.Dumneata ai o pensie bunicica [ esti fost ” miner”, ] ai castigat ceva gologani de pe urma vanzarii cartii ….asa ca nu te plang, insa , sint destui care sa se arunce cu capul inainte in aceasta experienta …chiorati de fotografia …curcanului sacrificat pentru masa de Duminica…probabil .Sigur nu-i de la hipermarket ?! Nu de alta dar este prea ” curat” , prea …bine curatat de fulgi [ si are o gramada !] si-n plus [ vorba lui Geocer] , nu prea arata a fi fost hranit cu boabe…mai repede cred ca-i vorba despre …concentrate !
Sculptura in mar « Rokssana's Blog — 24 iulie 2011 @ 8:14 pm
[…] dictaturajustitiei,zamfirpop,androxa,neacostache,mirelapete, […]
MeetTheSun — 24 iulie 2011 @ 9:03 pm
Ah, nea Costache, cata invidie pe mine! Cand mi-e dor de tara, de asta mi-e dor: de gradini, de pasari, de porci, de oranduiala lucrurilor de prin curte: coltul unde stau sapele, grebla, coasa, coltul lemnelor, al patulului, pivnita, beciul, wc-ul (de ce nu).
Cat despre curcani, are si mama tot din-astia si chiar asa se fac, uriasi! Doamne Fere sa ma alerge vreunul! Dar ei nu prea alearga, sunt niste domni – se misca lenesi si elegant si cand se apropie castronul cu boabe de porumb doar isi intind gaturile lungi fara a da semne de efort. Ce-i drept nici mama nu ii umileste punand castronul jos ci ii serveste drept la nas, sub motul lung si roz.
Si uite asa trec zilele pana la momentul taierii cand mama nu se uita si isi ascunde parerile de rau caci tare mandra mai e de curcanii ei. Insa… mersul lucrurilor e dat pe pamant dinaintea oamenilor si nicaieri nu e mai pregnant ca la tara.
Spor la treaba Nea Costache ca va pricepeti! (si la agricultura si la blogging)
Rodica — 24 iulie 2011 @ 9:38 pm
Meşter mare,nea Costache!
Belşug în toate!
Descoperire de cosmar in trei laboratoarele din Marea Britanie « Dum spiro, spero — 24 iulie 2011 @ 10:20 pm
[…] Cu ce se mai îndelednicește un blogger-țăran? […]
Distilerie blogger-istică. Beţivul de cuvinte « Teo Negură — 24 iulie 2011 @ 11:06 pm
[…] Jocuri cu cuvinte, Lecturi recenzate, Luna Patrata, Mesterul Manole, Mirela Pete, Nea Costache, Noua abordare, Rokssana, Theodora, Tu1074, Vania, Vis si realitate, Zamfir […]
Pe ape…intr-o barca de hartie (1) « lunapatrata — 24 iulie 2011 @ 11:24 pm
[…] Nea Costache, Androxa, Zamfirpop, Rokssana, Vania, g1b2i3, Tu1074, Dum spiro spero, Theodora0303, Alecu Racoviceanu, Teo Negura, Alex Mazilu, Vis si realitate, Betivul de cuvinte, Cristi Milla, Clipe de Cluj, Dana Patranoiu, Gabriela Elena, Luna patrata, […]
Daca votul prin corespondenta este aprobat atunci va trebui sa reluam Piata Universitatii – Varujan Vosganian « Hai ca se poate! — 24 iulie 2011 @ 11:59 pm
[…] ajuns aici? – Vi…Pentru care razboi s… on Cum s-a ajuns aici? – Vi…Cu ce se mai îndeled… on Cum s-a ajuns aici? – […]
mitzaabiciclista — 25 iulie 2011 @ 12:35 am
Nea Costache, curcanii matale ca să crească până la 30 de kilograme trebuie să fie din rasa BIG6 sau T9. Probabil sunt aduşi din Italia sau Ungaria. Şi pot ajunge la greutate mare ca cel din poză şi fără chimicale. Dar dacă nu ai mai crescut până acuma curcani, vezi că e bine până la vârsta de 6 luni când ei ating maturitatea să le faci lunar o deparazitare preventivă, ca să nu apară boala numită histomonoză şi care atacă ficatul curcanului, provocând îniţial slăbirea bruscă şi subită a păsării după care se mai vindecă pasărea doar de cuţit . Găseşti la farmaciile veterinare metronidazol sau similar, se face tratament preventiv câte 4-5 zile pe lună. Şi e bine să le faci şi un tratament periodic cu calciu furajer şi AD3. Fiind curcani de carne, iau repede în greutate şi trebuiesc ajutaţi să li se întărească oasele de la picioare, altfel există riscul să nu se mai ridice pe picioare din cauza greutăţii şi a lipsei de calciu. Periodic să le verifici aripile şi penajul de la îndoitura aripii. Dacă locul de la îndoitura aripii nu are pene înseamnă că au o carenţă în vitamina E.
Să nu îi laşi niciodată în ploaie fiindcă răcesc repede şi doamne fereşte să-ţi facă coriză-este o boală care le umflă ochii ca şi când ar avea puroi, se vindecă doar cu antibiotice.
Să ştii că e bine să aibe în locul unde stau mult nisip pe jos, chiar şi iarbă. Nu ciment. Dacă e ciment atunci să pui paie, fiindcă lor le place foarte mult să stea aşezaţi şi răcesc la plămâni.
Huh, nea Costache, sper să nu te fi speriat 🙂 Am vrut doar să-ţi spun câteva mici secrete care, cred eu, că ar putea să-ţi fie de folos:)
Reclama « Ioan Usca — 25 iulie 2011 @ 8:17 am
[…] Androxa, Cristi Milla, Dana Pătrănoiu, Gabi123, Michaela, Mirela Pete, Nea Costache, Ragnar, Rokssana, Shayna, Tanya, Teo Negură, Theodora […]
Nicu — 25 iulie 2011 @ 9:08 am
Ce mai încolo şi încoace, Nea Costache!, sunteţi Omul care sfinţeste Locul! … Dacă reuşiţi să creşteţi mari curcanii, mergeţi pe o afacere de familie, există în piaţă cerere mare de carne de curcan. Prima comandă o aveţi de la mine. Sănătate şi belşug în gospodărie!
felia de… « MesterulManole's Weblog — 25 iulie 2011 @ 9:20 am
[…] […]
luni de fiere « Rokssana's Blog — 25 iulie 2011 @ 9:34 am
[…] ,romanianstampnews ,neacostache ,androxa ,verovers […]
Dany93 — 25 iulie 2011 @ 9:57 am
Viata pe plaiurile rurale este o minune, produse bio, aer curat, liniste si pace. Imi place viata la tara unde merg atata cat imi permite timpul, dar cand merg ma bucur de fiecare secunda petrecuta acolo!
Nataşa pe dulapul fierbinte | Ana Usca — 25 iulie 2011 @ 10:19 am
[…] să umble brambura prin boscheţi ori pe acoperişe, umplându-se de cine ştie ce vieţuitoare, mai bine meditează pe dulapul fierbinte. Este ştiut că, în zona de vest a Ţării, dulapurile sunt […]
costache — 25 iulie 2011 @ 11:53 am
@ Geocer: Da, asa este! Am pus poza pentru ca mi s-a parut amuzanta! De altfel, „monstrul din poza, in mod sigur e… photoshop-ata! Curcanasii mei ii hranesc acum cu tarate de porumb+grau+floarea soarelui, deci natural! Boabe de porumb inca nu s-au deprins sa manance.
@ roxana: Cine stie, poate vei locui candva si la tara! Nu se stie ce ne rezerva viata! O zi minunata!
@ Marian: Nu neg Marian, bani iti trebuie si la tara! Nu, nu ma lafai in bani, dar nici nu ma plang ca n-as avea cu ce tine o gospodarie la tara! Si-apoi, un om gospodar, la tara, scuteste niste bani, producandu-si in propria ograda carnea necesara, legumele, fructele si de ce nu, macar o damigenuta cu vin sau tuica! Curcanul din imagine? Stiu, e indopat cu multe concentrate si photoshop! Multam de comentariu!
@ MeetTheSun: Te cred ca tanjesti dupa viata la tara! In ceea ce priveste produsele, sunt sigur ca atunci cand pleci de la tara, parintii iti fac un bagaj consistent cu de toate, incepand cu oua proaspete de tara, zarzavaturi si legume, o pasare de curte taiata, si de ce nu, un recipient cu tuiculita de pruna sau vin de butura!
@ Rodica: Incerc Rodica! Multumesc de urare!
@ mitzaabiciclista: Sfaturi de adevarat specialist, de care voi tine cont! Multumesc mult! acum stiu cu cine sa ma consult cand apar probleme! O zi minunata!
@ Nicu: Da, ar fi o afacere profitabila insa nu am spatiu pentru a creste mai multi de 10-15!
@ Dany93: Da, viata la tara iti ofera legume 100% naturale, crescute fara chimicale si alte prostii! De-abia de cateva zile, consum rosii din gradina proprie si pot spune ca nu se compara cu cele cumparate din piata sau magazine: sunt mari, carnoase si destul de apetisante!
A plecat dintre noi… | Ţara vorbelor în vânt — 25 iulie 2011 @ 8:11 pm
[…] daţi un ochi şi pe aici, merită: Focul vânăt, Ce-ar fi dac-ar fi, Cu ce se mai îndeletniceşte un blogger-ţăran, Dacă votul prin corespondenţă…, Felia de pizza, Basm […]
Pe ape…intr-o barca de hartie (2) « lunapatrata — 25 iulie 2011 @ 10:23 pm
[…] Negura, Cristi Milla, Androxa, Nelinistitu’, Clipe de Cluj, Betivul de cuvinte, Nea Costache, Alice Georgiana, Mirela Pete, Peter, Zina, Luna patrata, Vis si realitate, […]
curvă sau pește? « freestyler — 26 iulie 2011 @ 6:09 am
[…] tristețe, jalnicele feministe, la bâlci, grabă, felia de pizza, basm sapiențial, inocentul, blogger-țăran, să fim […]
Teo Negura — 26 iulie 2011 @ 8:32 am
Eu ma bucur pentru tine, nbea Costache, pentru ca e un lucru ce te motiveaza si nu te lasa sa bolesti, sa zic asa, un fel de supapa numai bine venita 😉
scorpio — 26 iulie 2011 @ 10:26 am
Apai daca ti se fac asa curcanii…ia sa o pui de o intalneala cu toti sa ne granesti,ca ai de unde…:))
Numai bine ,nea Costache si o zi frumoasa!
costache — 26 iulie 2011 @ 10:50 am
@ Teo Negura: Ai intuit perfect prietene Teo! Cu adevarat ma mobilizeaza!
@ scorpio: Ei, nu s-or face ei ca cel din poza dar sunt sigur ca numai unul ar satura cel putin 10 oameni!
incertitudini — 26 iulie 2011 @ 10:17 pm
Nea Costache,
Și noi avem căsuță la țară.Drept este că soțul este responsabil cu grădina!
Eu- cu altele!
Curcani nu avem, de fapt, nu creștem păsări, pentru că noi locuim acolo din aprilie nă în octombrie..cu intermitențe!
Felicitări pentru colosul din poză!
Soacra — 27 iulie 2011 @ 2:07 pm
Ori doamna este de statura miniogna ori curcanul este prea mare… ori ne jucam in photoshop 🙂
Luminița de la capătul tunelului | Betivul de cuvinte — 12 august 2011 @ 4:55 pm
[…] Dima, Creve, Gabriela, Gaby Rotaru, Grapefruits, Ioan Usca, Luna, Marius,Mirela Pete, Năbădăiosu, Nea Costache, Oana, Raza, Sifilica, Sophiestricata, Teo, Theodora, Vova, […]
Amalia — 25 iulie 2014 @ 3:39 pm
Un articol bun… si edificator.
iarba de grau — 19 aprilie 2021 @ 9:46 pm
Aoleoooo ce curcan frumos!!!Ce as manca, mai ales ca astazi am baut un smoothie cu iarba de grau si atat 😀 mi-e foameeeeee