M-am decis să alcătuiesc un mic dicţionar de oltenisme (gorjenisme), şi cer ajutorul tuturor celor care sunt sau au fost trăitori pe aceste meleaguri, să-l completăm împreună. Momentan, oltenismele de la A la D:
Mic dictionar de gorjenisme (oltenisme)
A
abunament – abonament
abure – abur
acas’ – acasa
acia – aci
acoloşa – acolo, mai departe
acuşica – acum, de curand
adimistraţâie – administraţie
advocat – avocat
adurmit – adormit
ai fă – hai fă, auzi fă
aideţ’ – haideţi
ailant, allant, alălant -celălalt
alemandoo – amândouă
ambar – hambar
anine – anin
arăni, hărăni – a se hrăni, aci cu sensul a se pricopsi
ardica – sălta, a ridica
auz’ – auzi
Ă
ălălante – celălalte
ălbii – albii
ării – arii
ăripi – aripi
B
barim – barem, măcar
băieţ’ – băieţi
bărbaţ’ – bărbaţi
bătrâneţă – bătrâneţe
băşca – başca
bătătură – curte, ogradăb
bâlhănit,ă – tulbure (apa sau vinul)
bâzăi – bâzâi
betelie – sfoară de legat pantalonii
berbenita – putinică pentru murături sau brânză
beut, beui – băut, băui
beutură – băutură
beşică – băşică
bişag – belşug
boalcă – (despre apă, vin) calda, cald
bobolani – boboci de gâscă
brabete – vrăbioi
bulentin – buletin
bungineală – ceaţă, pâclă
buşlui – a căuta, a răscoli
C
castraveţ’ – castraveţi
cămaşe – cămaşă
căminete – cămin
căpuşe – căpuşă
cărpător, cârpător – lopată din lemn pentru pâine sau turtă
cărţ’ – cărţi
căşi – case
căta – a căuta
căţăl – căţel
căţa – căţea
căzan – cazan
cân’ – când
câne – câine
cântasăm – cântasem
cebălui – a irosi fără rost
cebăluit – om de nimic, netrebnic
cerca – a încerca
cici – (interj.) chemarea porcilor
ciocău – încuietoare la poartă
ciocoti – a ronţăi, a mânca ceva
cinşpe – cinsprezece
ciuciulete – ud leoarcă
ciulumea – ciulama
chirăi – a ţipa, a zbiera (la copii mici)
cloţă – cloşcă
coloşa – acolo
copăit – a doua praşilă la porumbi
copârşeu – sicriu
coperiş – acoperiş
cotăriţă – coş mare de nuiele
cotovaică – jumătate de coajă de dovlete, uscată
creacă – creangă, ramură
cribit – chibrit
cumbunoare – (expresie) cum ar fi, să zicem
cunie – bucătărie de vară
cura – a curăţa (porumbi)
curastă – curastră
cuţât – cuţit
D
dăinăuş – leagăn, scrânciob
dân – din
deală – (la) deal
de-al dată – altă dată
de-al timp – altă dată, mai târziu
deceaşa, diceaşa- uite aşa, de aia
decoraţâie – decoraţie
dedeasăm – dădusem
dedulci – a se spurca cu carne în zi de post
deşchide – a deschide
deşchiotora – a se desface la şiret
dezminţat – dezmăţat
didijos – mai în jos, sub
di pe – de pe
di la – de la
dinadins – anume, intenţionat
do’r – doar
doo – două
dooză’ şi unu – douăzeci şi unu
doftor, doptor – doctor
duminecă – duminică
dupe – după
durmi – a dormi
crsitian — 10 decembrie 2009 @ 4:52 pm
Este interesant ce cuvinte se folosesc în Gorj
gmx — 10 decembrie 2009 @ 6:43 pm
Incerc sa ajut si eu la micul dictionar, dar nu prea imi mai aduc aminte multe cuvinte..
bătătură – curte, ogradă
cotovaică – jumatate din coaja unui dovleac uscată
cotăriţă – coş mare din nuiele împletite
târnă – un coş mai mare decât cotăriţa..:)
ştirica – o pasăre prădătoare mai mică decât uliul care fura puii de găina (nu am reuşit niciodată să o văd în acţiune, dar o mai auzeam pe bunica câteodată: ,,Iar a venit ştirica la pui şi a mai luat unul,,)
târnaţ – pridvorul casei
Sper sa imi aduc aminte mai multe regionalisme..:)
Denisa — 10 decembrie 2009 @ 6:43 pm
Cu dictionarul asta o sa pot sa-mi inteleg barbatul – gorjean la origini!! 😀
victor — 10 decembrie 2009 @ 6:44 pm
dindial ,dinvale, machia, măvăică.
costache — 10 decembrie 2009 @ 7:30 pm
@ crsitian: Da, sunt unele destul de originale! Multumesc vizita!
@ gmx: Multumesc, cotovaica si coterita deja a intrat la litera „C”. Celalalte, le am deja si le voi pune pe blog mai tarziu. Multumesc!
@ denisa: Si cum v-ati inteles pana acum? Glumesc Denisa! De unde este sotul din Gorj?
@ victor: Multumesc Victor: maichea si mavaica este deja la literele respective! Multumesc de vizita si te mai astept si cu alte gorjenisme!
Tatăl Vostru — 11 decembrie 2009 @ 2:55 am
ha ha. e foarte hazliu.
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 11 decembrie 2009 @ 8:31 am
nene i-ti scapa la B expresia boalca
Vania — 11 decembrie 2009 @ 10:49 am
Totuşi, îmi voi lua şi profesor, e greu să fii autodidact la oltenească!
Gabriela Savitsky — 11 decembrie 2009 @ 11:15 am
Nu mă pricep la oltenească, dar observ că e un dialect complet și plin de sugestii.
Mulțumim, Nea Costache, multe le bâjbâim prin textele dumitale și le pricepem din context.
Bună idee!
Eu când am venit pentru prima dată în Banat, am luat trenul de la Timișoara la Oravița, mergeam la un concurs de poezie. Ei, în compartiment, am trăit o experiență unică. Am avut sentimentul că sunt în Serbia sau, oricum, într-o țară a cărei limbă mi-e perfect necunoscută. Trei măicuțe de la țară, mergând și ele în drum cu mine discutau între ele. Câteva momente m-am întrebat dacă am luat trenul bun și nu-s cumva peste granițe.
Exemplu: ”Curie văruica, Suloane (nevasta lu’ unu poreclit Sulă) la noi în dvoreț. Io mi-s în sobă ș-o văd. .
Etc.
Acum le mai dibuiesc, dar la-nceput … era limbă necunoscută.
dvoreț – curticica interioară.
sobă – cameră
văruică – cumnată
a cura – a alerga (foarte interesant! din latină s-a păstrat așa!)
cuină – cuhnie, bucătărie
raină – oală mare.
😀
Gabriela Savitsky — 11 decembrie 2009 @ 11:19 am
Nu știu de ce, textul a ieșit incomplet.
”Curie văruica Suloane la noi în dvoreț. Io mi-s în sobă ș-o văd. Șe-i, văruică?
Nană, n-ai o raină mai măroane că tăiai o ciurcă și să-i fac menajea? Curai în cunie șî-i adusăi raina.”
costache — 11 decembrie 2009 @ 11:59 am
@ Tatăl Vostru: Inseamna ca scopul meu a fost atins! Multumesc pentru vizita si comentariu. te mai astept!
@ Vania: Da, cu un profesor cred ca ar merge mai usor!
@ Gabriela Savitsky: La olteneasca se pricepe destul de bine si prietena noastra comuna, Sibilla, sarbo-olteanca! In toate zonele tarii sunt ciudatenii lincvistice dar mai ales in Oltenia si Banat, in Banat fiind multe cuvinte imprumutate din limba sarba. Nostim si dulce limbajul banatenilor dar eu apreciez la ei, bunatatea si simtul lor gospodaresc. banatenii te ung la rana, cum se spune in popor si…chiar is fruncea!
Revista « Gabriela Savitsky — 11 decembrie 2009 @ 2:59 pm
[…] divertisment”. Rubrica ”bancul zilei” mă face să râd cu bucurie, cum n-am mai râs demult. Un dicționar chisnovat de oltenisme mă pune în fața realității că nu cunosc limba română – așa cum mi se pare – nici pe […]
victor — 11 decembrie 2009 @ 3:34 pm
cunie = bucatarie de vara
Nea Costache — 11 decembrie 2009 @ 5:27 pm
victor: Multumesc Victor. Cum de mi-a scapat?
Escu — 11 decembrie 2009 @ 5:43 pm
hududoi = santul de scurgere a apei din fata caselor sau dintre case .
Denisa — 11 decembrie 2009 @ 5:53 pm
Ne intelegem foarte bine, doar ca mai spune din cand in cand cate un cuvant „de-al vostru” si ma trimite la mama soacra pt. traducere. 😀 E din Baia de Fier si e mandru ca e gorjean.
Ion Dascalu — 11 decembrie 2009 @ 6:22 pm
Nea Costache, e bun dictionarul! Daca e bun, e bun, ce sa mai, cand zisai ca e bun, insamna ca e bun- bun… :)Cred ca e binevenit mai ales in conditiile cand cei de prin alte parti ale tarii citesc insemnarile matale. Jos palaria! Ca la Protv…
costache — 11 decembrie 2009 @ 6:32 pm
@ Escu: Da, multumesc, s-a notat pentru litera „H”! Astept si alte sugestii! O seara frumoasa!
@ Denisa: Aaa, deci soacra este translatorul! Faina treaba! Sa inteleg ca locuiti in Baia de Fier! Frumoasa zona!
@ Ion Dascalu: Mersi coane de laude! Pai daca nu ma lauda un prieten, apai cine? O seara frumoasa!
Aciduzza — 11 decembrie 2009 @ 6:37 pm
copirseu e oltenesc? mie-mi suna mai curind de prin transilvania. dar ‘intunerici’o fi? stiu ca se zice prin unele parti din sud.
Dan Chichernea — 11 decembrie 2009 @ 9:46 pm
Nu prea-mi plac oltenii. Cu sinceritate ţi-o spun. Poate n-am întâlnit decât uscăturile 🙂
Mai e vreme…poate totuşi îmi va folosi şi atunci ştiu unde să îl caut 🙂
marius aldea — 12 decembrie 2009 @ 1:41 am
„ai’fa”-folosit intre femei, de obicei femeia batrana i se adreseaza celei tinere, cu sensul de „auzi, dragutza” 🙂
nu stiu daca.n gorj se foloseste,
dar eu fiind din gorj, am copilarit in dolj la motatei
cu siguranta este oltenism
in rest, nu cred ca v.a scapat nimic (important) pentru aceste litere, daca.mi mai aduc aminte de ceva va voi semnala,
va salut!
costache — 12 decembrie 2009 @ 10:15 am
@ Aciduzza: Da, e un regionalism folosit in candva in Gorj si probabil in toata Oltenia, similar la tara cu „tron”, adica sicriu. Multumesc de vizita, te mai astept!
@ Dan Chichernea: Ca in toate zonele geografice ale tarii, si in Oltenia sunt multe „uscaturi”.
@ marius aldea: Buna dimineata Marius! Da, se foloseste si in Gorj la tara! Il trec! Cu multumeri! O zi frumoasa!
@ roman prin nastere oltean prin gratie divina: Da, ai dreptate, uite mi-am mai amintit unul: bâlhănit! Le voi trece pe ambele. Multumesc, te mai astept!
Dan Chichernea — 12 decembrie 2009 @ 11:58 am
Ai dreptate Nea Costache, aşa este. Ignoranţa funcţionează perfect în cazul în care-i întâlneşti.
Te-am urcat în lista mea, văd că avem mulţi prieteni comuni şi e păcat să nu te „ţin ” aproape 🙂
O sâmbătă linistită !
costache — 12 decembrie 2009 @ 1:36 pm
@ Dan Chichernea: Va multumesc, iar reciproca este valabila! Un sfarsit de saptamana reconfortant!
daria — 13 decembrie 2009 @ 1:47 am
a abruca a urca
a dumiri a lamuri
sunt singurele care imi vin in minte acum trebuie sa o intreb pe buinica
ah dar imi aduc aminte un cuvant folosit de strabunica mea care mi s a parut foarte amuzant scuripatilea insemnand a te da peste cap
sofia — 14 decembrie 2009 @ 10:51 pm
blidon=bidon
coperis=acoperis
gonga, ganta=gandac
Si am uitat de cand nu am mai fost la tara, dar cum imi vine ceva in minte, intru si scriu
roman prin nastere oltean prin gratie divina — 22 decembrie 2009 @ 9:59 pm
bracinar,betelie imi adusai aminte deoarece folosii o betelie azi la pantalon
filme online — 7 ianuarie 2011 @ 7:55 pm
Am citit cateva posturi si mi sau parut ok, o sa mai trec pe aici.
Iulia — 18 martie 2011 @ 4:46 pm
lubenită=pepene
damblagiu,narod,sonat=cuvinte folosite in loc de prost
a se brodi=a se potrivi
scuteala=adapost
a dejgheura=a desface(de obicei porumbii)
martan=motan
Voinea — 16 august 2011 @ 4:59 pm
Atuncişa
Cariva = careva
Trin = tren
Tingire
Pătlăgica
Şerpe
Răzbel (şi de ţesut la fel)
Cozondraci
Putinei (in care se face lapte acru)
Oareş’ce
Oricel = ceva de ronţait, dulciuri.
Tain
Dindeal, Dinvale
Hodaie
Fii-su, Fie-sa
Ţăst (de copt paine)
Ciacâr = chior
Storcoşi (ca in reclama..)
A propos, sensul cuvantului cebaluit cred ca este greşit. Inseamna: a cioparţi, a-ţi bate joc, a tunde in scari. Cel putin la Tg Jiu unde locuiesc de 41 ani.
Alina — 6 iunie 2012 @ 11:56 am
Pentru „căpușă” nu se folosește „căpușe”, e probabil o formă agramată. Forma folosită e „cârceabă”.
radu — 14 martie 2013 @ 9:40 am
astrange – pentru verbul „a strange” .
astrang, astrangeti, astrangem etc.
radu — 18 martie 2013 @ 9:14 am
chiauna – de unul singur, aiurea (ex. : a mers chiauna prin oras)