Daca in tineretea mea, in anii ’70-’80 se asculta numai muzica de calitate, astazi, pretutindeni, in parc, in mijloacele de transport in comun, in autoturismele de lux, la vecinul de apartament, la strand, la munte, pe litoral, la o iesire la iarba verde, pretutindeni, urechile sunt deranjate de o muzica de prost gust, kitsch-uri muzicale interpretate de cantareti agramati si semianalfabeti. Este vorba despre manele, gen “muzical” heterogen, importat de aiurea, cu linii melodice cu influente turco-indiano-sarbo-tiganesti, cu versuri care in general preamaresc avutia venita din nemunca, baietii descurcareti, de bani-gata, in versuri stangace si sarace. Astazi, multi tineri iubitori de manele sunt in stare sa-ti fredoneze “slagarele” lui Adi Minune, Sorin copilul de aur, Denisa, Guta, Adi de la Valcea sau mai stiu eu care, dar nu a auzit de un Enescu, Ciprian Porumbescu sau alti titani ai muzicii clasice romanesti sau de interpreti de valoare ai muzicii usoare sau populare romanesti.
Desi nu sunt specialist in domeniu, am pretentia ca macar recunosc una din creatiile muzicienilor romani. Imi permit sa amintesc aci cativa dintre muzicienii romani care sunt de notorietate mondiala.
George Enescu (19.08.1881-05.05.1955)
Nascut in nord-estul tarii, in satul Liveni-Virnav, ca unic fiu al unui administrator de mosie si al unei invatatoare, George Enescu primeste primele lectii de vioara de la un lautar, apoi lectii serioase la Botosani. Absolva Conservatorul de muzica din Viena cu medalia de aur. Peste cativa ani, isi continua studiile la Conservatorul de la Paris, avandu-I colegi, printre altii, pe marii Maurice Ravel si Charles Koechlin. In scurt timp devine unul dintre cei mai vestiti muzicieni europeni, interpretand propria-i creatie, Poema Romana, op 1., intai la Paris apoi la Ateneul roman din Bucuresti. Este membru fondator al Operei Romane, fondeaza o orchestra filarmonica la Iasi. Este primul presedinte al Uniunii compozitorilor romani. A avut un numar foarte mare de creatii, dintre aceste, oprindu-ma sa enumar doar cateva:
Poème Roumaine op.1
Suita a I-a pentru pian op.
Variatiuni pentru douã piani op.5)
Simfonia concertantã pentru violoncel si orchestrã op.8
Suita a I-a pentru orchestrã op.9
Suita a II-a pentru pian op.10
Rapsodia Românã no.1 op.11,1
Rapsodia Românã no.2 op.11,2
Intermezzo pentru instrumente de coarde op.12,1
Intermezzo pentru instrumente de coarde op.12,2
In 1946, Enescu paraseste Romania pentru un turneu inStatele Unite, dupa intoarcere, decizandu-se sa se stabileaswca la Paris. Enescu preda la Mannes School of Music din New York si tine cursuri de maiestrie pentru vioara 1 Bryanstone din SUA si la Siena in Italia. A fost profesorul si prietenul marelui violonist indian, Yehudi Menuhin. Trupul sau se odihneste in cimitirul parizian Pere Lachaise.
Rapsodia Romana
Ion Voicu si Yehudi Menuhim
George Enescu, Ciocarlia
Ciprian Porumbescu (14.10.1853-06.07.1883)
A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la "Konservatorium für Musik und darstellende Kunst" în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: "Balada pentru vioară si orchestră" op.29, opereta "Crai nou" pusă în scenă pentru prima data în sala festiva a Gimaziului Românesc din Braşov (astazi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883). În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania, pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori. A fost arestat pentru activitatea sa politică, iar în timpul detenţiei şi-a scris cele mai bune piese. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa "Ciprian Porumbescu". Printre lucrările sale se numără "Rapsodia română pentru orchestră", "Serenadă", "la malurile Prutului", "Altarul Mănăstirii Putna", "Inimă de român", "Gaudeamus Igitur", "Odă ostaşilor români" şi altele. A compus de asemenea capodopera muzicala “Balada”. (sursa:www. /ro.wikipedia.org)
Balada, Ciprian Porumbescu (fragment din film)
Ciprian Porumbescu, Zana Dunarii
Grigoras Dinicu (03.04.1889- 28.04.1949)
Fiu de lautar renumit, Grigoras Dinicu a trait in preajma muzicii populare romanesti, luind primele lectii de la Mos Zamfir, un lautar batran. Intre 1902-1906 absolva Conservatorul de muzica din Bucuresti, unde, pentru a se intretine, este nevoit sa cante la localurile de la “Sosea”. A studiat vioara si compozitia, luindu-si examenul de absolventpe scena Ateneului Roman, interpretand partea solistica a Concertului nr. 1 pentru vioara si orchestra de Niccolo Paganini. A cantat o perioada destul de lunga in localurile bucurestene, unde, pe langa muzica populara, de café-concert, interpreta si muzica clasica. Grigoras Dinicu cunoaste o larga recunoastere internationala cantand pe marile scene ale lumii atat muzica clasica, cat si muzica populara romaneasca, multe piese populare fiind compuse de acesta.
Interpretarea sa se distingea prin virtuozitate, muzicalitate si caldura. El este autorul unui numar mare de piese muzicale, printre care cunoscuta "Hora staccato", compusa in 1906, , orchestrata de Vladigherov precum si a unor lucrari care s-au impus in repertoriul solistilor si al ansamblurilor de muzica populara: Hora martisorului, Zboara randunica mea.
Ramane memorabila virtuozitatea de care a dat dovada in interpretarea Ciocarliei.
Talentul sau a fost recunoscut si a efectuat numeroase turnee reprezentand Romania peste hotare. O inregistrare istorica dateaza din 23 dec. 1932, la "Bell Telephone Laboratories", cu "Hora staccato".
A participat la Expozitia mondiala de la Paris din 1937, unde a impresionat vizitatorii interpretand faimoasa "Ciocarlia" atragand atentia lumii asupra comorilor folclorului romanesc.
In unanimitate este desemnat sa reprezinte Romania si la urmatoarea Expozitie mondiala de la New York, din 1939, fiind alaturi de Maria Tanase, "ambasadori ai muzicii populare romanesti".
Grigoras Dinicu, Hora Staccato
Grigoras Dinicu, Hora martisorului- interpreteaza violonistul Ion Voicu
Oana — 29 septembrie 2008 @ 10:18 pm
O, Nea Costache, imi place de mor initiativa asta, dar ei de unde sa stie? Ei nu vor pricepe niciodata. Eu am in masina un CD cu muzica clasica: Pavarotti, Pucini etc. Cand am fost la spalatorie tocmai pe asta il ascultam, iar spalatorul imi zice superior: „Dar ceva mai lumesc nu aveti?”. Dumnezeu stie ce era lumesc pentru ei. Pentru mine stiu clar.
Si ca sa trec la subiect. Porumbescu e marele meu preferat. Un geniu.
Recomand… « Oana Stoica Mujea — 29 septembrie 2008 @ 10:47 pm
[…] lui Nea Costache, invitându-vă, în primul rând, să îl citiţi şi apoi să fiţi cu ochii pe marii muzicieni români. E o iniţiativă frumoasă, cu toate că eu nu cred că manelistul de profesie se „va coborî” […]
crisatcross — 30 septembrie 2008 @ 4:19 am
Nea Costache, eu de manele am auzit abia in Canada, de la o „canadianca” cu vechime, venita aici 11 ani inaintea mea. Nu stiu cu ce „dar” sunt inzestrata, dar pot sa ignor tot ce-mi repugna. Se prea poate, totusi, sa nu fi prins perioada lor de „glorie”…
Satmareanca — 30 septembrie 2008 @ 12:47 pm
Excelentă ideea de a ne aminti de ei! 🙂
Vă mulţumesc pentru momentele de relaxare oferite!
d3m3ntzial — 2 octombrie 2008 @ 1:45 pm
Nea Costache, m-ai uns la inima cu acest articol. Este pacat ca nu se mai asculta acea muzica buna si de calitate pe care o ascultau parintii mei, spre exemplu. Nu ma refer neaparat la muzica clasica aici.
Imi place la nebunie Balada lui Porumbescu, dar ascult si un Bethoven sau Mozart.
In ziua de astazi daca ii spui cuiva de Pucini sau Rossini, iti spune ca e ruda cu Martini sau Garone.
Nu mai exista cultura muzicala care era pe vremuri si nici atractia tinerilor de tot ceea ce inseamna cultura.
SIBILLA — 4 octombrie 2008 @ 4:11 am
Ca mămică de viitor violonist, te felicit prieten drag !!!
Un exemplu de implicare şi atitudine, pentru noi toţi !
Mulţumim pentru fărâmele de elixir nemuritor,e ca o gură de aer dumnezeiesc , ne lipsea …
Un sfârşit de săptămână binecuvântat !
Sibilla
costache — 5 octombrie 2008 @ 10:45 pm
Dupa o saptamana de la postare, timp in care nu am vut posibilitatea de a fi in fata computerului, fiind la tara, iata ca am descoperit comentariile catorva prieteni ai mei, carora ma voi grabi, chiar si acuma, tardiv sa le raspund:
@ Oana: Nu, sunt constient ca acesti oameni nu vor pricepe in veci care este muzica adevarata. Intamplarea ta cu spalatorul mi-a produs un zambet amar. Dintotdeauna, Balada lui Ciprian Porumbescu m-a rascolit pana la lacrimi si continua s-o faca de fiecare data cand o ascult. Multumesc Oana pentru recomandarea facuta cititorilor blogului tau.
@ crisatcross:Te fericesc pentru faptul ca urechile nu-ti sunt poluate de acest”gen” muzical postrevolutionar dar sunt sigur ca apreciezi asa cum se cuvine muzica de calitate.
@ Satmareanca:Am scris acest post dupa o auditie de manele fortat de imprejurari, revoltat de gustul muzical al unuia care se pretinde intelectual. Am vrut prin postul meu sa reascult cateva piese dragi mie si sa le ofer la randu-mi prietenilor mei.
@ d3m3ntzial: Intr-adevar, Dane, incultura muzicala crasa a unora si culmea, chiar a unora ce se pretind intelectuali, este crasa. De vina nu este cred eu decat televiziunile, care nu difuzeaza emisiunide acest gen, nu fac o educatie muzicala a tineretului. Mai varstnicii, asemeni mie, isi pot aminti ca la TvR, in anii ’70-’80, duminica, era la pranz o emisiune muzicala deosebita, in care, timp de o ora, un celebru dirijor american explica timp de o ora, o anumita parte a unui concert simfonic al unui autor celebru
descriind pana si instrumentele, dupa care orchestra interpreta dirijata de el. Noi, tinerii de atunci, asteptam cu nerabdare duminica pentru a vedea acea emisiune minunata.
@ SIBILLA: Multumesc scumpa prietena pentru urarile tale si ma bucur ca aceasta muzica divina ti-a presarat liniste in suflet. Iti doresc din suflet ca micul violonist, ingerasul tau, sa devina candva un mare violonist si compozitor, iar tu, Sibilla, sa te bucuri din suflet de succesul lui. Iti doresc o saptamana linistita, plina de realizari.
eQuilibru — 5 noiembrie 2008 @ 11:02 pm
Omule, esti de vis! Mi-ai oferit cateva momente de liniste, de pace, mi-ai redat calmul de care aveam nevoie, postand aceste clipuri.
Din pacate, din ce in ce mai putine persoane mai stiu sau mai au timp sa aprecieze arta.
costache — 7 noiembrie 2008 @ 12:27 pm
@ eQuilibru: Ma bucur ca aceste clipuri ti-au redat linistea interioara. Acesta cred ca este si scopul adevaratei muzici: inducerea starii de pace sufleteasca si inaltare spirituala. Multumesc de vizita si de aprecieri.
transport special — 6 decembrie 2010 @ 1:00 pm
[…] This post was mentioned on Twitter by Dr. Jean Pagliarani, Robert Moschutz. Robert Moschutz said: Rent a car in bucharest | Inchiriaza o masina in bucuresti … http://bit.ly/bHei8k rent a car […]
mihai90 — 26 ianuarie 2011 @ 3:25 pm
http://www.youtube.com/watch?v=F0SkFbHyCBo
mari muzicieni …….GHEORGHE ZAMFIR